|
Alegeri pentru Congres în Statele Unite | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pe 7 noiembrie electoratul din Statele Unite îşi alege reprezentanţii în Congres - parlamentul federal al ţării - Partidul Democrat de opoziţie având şansa să obţină majoritatea în ambele camere pentru prima oară în 12 ani. Potrivit Constituţiei, în prima marţi după prima zi de luni din noiembrie - marţi 1 noiembrie nu pot avea loc alegeri, ci doar marţi 8 noiembrie - din doi în doi ani cu soţ se reînnoiesc toate mandatele din Camera Reprezentanţilor - actualmente 435, precum şi o treime din totalul senatorilor - în număr de 100. În Camera Reprezentanţilor, Partidul Republican al Preşedintelui George Bush are 232 de membri, iar Partidul Democrat 202, cu un independent, care în general votează cu Democraţii.
Aşadar, Partidul Democrat are nevoie de un câştig net de 15 mandate, pentru a prelua controlul asupra Camerei Reprezentanţilor. Deşi Democraţii au un avantaj în sondajele naţionale de peste 10 procente, misiunea lor nu va fi uşoară. Cele 435 de districte electorale, distribuite proporţional cu populaţia (California are 53 de reprezentanţi, pe când Vermont şi Wyoming unul singur) sunt croite astfel încât dau un avantaj reprezentantului în funcţie. În general, doar 10 la sută din cursele pentru Camera Reprezentanţilor sunt realmente competitive, deci un maximum de 50 de disctricte une scorul este 55 - 45 la sută sau mai strâns. Cauza este aşa numitul "gerrymandering", croirea disctrictelor în aşa fel încât să asigure victoria partidului care deţine mandatul. Camera Reprezentanţilor - prima femeie preşedinte?
Dacă însă Democraţii reuşesc să recucerească Camera Reprezentanţilor, atunci lidera lor actuală, Nancy Pelosi,care reprezintă un district electoral din statul California, are şansa de a deveni prima femeie preşedinte de camera a Congresului din istoria Statelor Unite. În Senat se aleg anul acest 33 de mandate, dintre care 18 sunt deţinute de Democraţi (inclusiv un independent) şi 15 aparţin unor senatori Republicani. Per total, în Senat (unde fiecare stat este reprezentat de câte 2 senatori, indiferent dacă e vorba de California sau Vermont) Republicanii deţin 55 de mandate, Democraţii 44 şi un independent. Ca atare, Democraţii au nevoie de un câştig net de 6 mandate pentru a deţine o majoritate de 51 la 49. În caz de egalitate, 50 - 50, vicepreşedintele Statelor Unite, care este preşedintele de drept al Senatului ar vot de departajare. Cum actualul vicepreşedinte, Dick Cheney, este Republican, în caz de egalitate Senatul ar rămâne sub controlul lor. Senatul - bătălie cu miză uriaşă
Institutul de sondare a opinie publice Rasmussen.org previzionează o luptă extrem de strânsă, statele unde lupta este cea mai echilibrată fiind Tennessee, Montana, Missouri şi Virginia, deţinute de Republicani şi New Jersey, deţinut de Democraţi. În afara celor 5 state, Rasmussen.org prezice un raport de 48 la 47 de senatori în favoarea Partidului Republican, deci, pentru a avea majoritatea, Democraţii trebuie să câştige 4 din cele 5 state. Majoritatea în Congres este extrem de importantă, dar nu întotdeauna decisivă. Bill Clinton a guvernat 6 dintre cei 8 ani ai mandatului său de preşedinte, între 1994 şi 2000, cu un Congres majoritar Republican şi extrem de ostil, care l-a pus sub acuzare prin votul Camerei Reprezentanţilor în 1998, Senatul nereuşind să adune majoritatea de 2/3 necesară destituirii din funcţie. Coabitare Bush - Congres Democrat?
În cazul coabitării cu un Congres majoritar Democrat, Preşedintele George Bush riscă să se transforme în ceea ce americanii numesc "a lame duck President", un preşedinte paralizat - pe ultimii doi ani ai mandatului său. Congresul poate respinge sau oricum masacra proiectele de lege trimise de Casa Albă, iar Preşedintele deţine dreptul de veto care poate anula orice iniţiativă a Democraţilor în Congres. Acest fenomen, numit "gridlock" - blocaj - s-a petrecut adeseori în ultimii ani ai preşedinţiei lui Bill Clinton, când legile ieşeau din Congres într-o variantă care adeseori nu convenea nici partidului majoritar, nici Casei Albe. Un alt motiv pentru care controlul Senatului, mai ales, este important, este atribuţia sa de confirmare a tuturor numirilor făcute de Preşedinte la nivel federal: miniştri, judecători, procurori, ambasadori, şefi de agenţii federale, etc. Senatorii constituie şi un rezervor de candidaţi la preşedinţie, de pildă pentru 2008 John McCain din partea Republicanilor, Hillary Clinton şi John Edwards din partea Democraţilor. Marţi 7 noiembrie nu este numai ziua alegerii Congresului, în aceeaşi zi se aleg guvernatorii a 38 din cele 50 de state - 21 dintre ele guvernate de Republicani şi 17 de Democraţi - dar şi Congresele din cele 50 de state, consilii locale şi au loc referendumuri în state pe diferite teme, cele mai multe din iniţiativă cetăţenească. | LEGĂTURI Cum merge campania electorală în Statele Unite?01 Noiembrie, 2006 | Ştiri Dick Cheney despre violenţele din Irak şi alegerile din SUA31 Octombrie, 2006 | Ştiri Preşedintele Bush - implicare timidă în campania electorală25 Octombrie, 2006 | Ştiri LEGĂTURI LA SITE-URI EXTERNE BBC nu este răspunzător de conţinutul paginilor de Internet ce nu îi aparţin | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||