României i s-a cerut "să instituie o agenţie de integritate, abilitată să verifice bunuri, incompatibilităţi şi potenţiale conflicte de interese".

Agenţia respectivă ar trebui să poată să emită hotărâri "de sancţionare exemplară a demnitarilor care se fac vinovaţi de corupţie".

De asemenea, oficialii europeni au cerut anchete profesioniste şi nepărtinitoare în cazul alegaţiilor de corupţie la nivel înalt, dar şi adoptarea de măsuri de prevenire a corupţiei şi continuarea luptei împotriva acesteia, în special la nivel de autorităţi locale.

Aşadar, Agenţia Naţională de Integritate este unul din obiectivele obligatoriu de îndeplinit de autorităţile de la Bucureşti.

Pentru verificare, România trebuie sa raporteze periodic asupra progreselor înregistrate în domeniul justiţiei.

Primul raport are termen 31 martie 2007, urmând ca el să fie verificat de Comisia Europeană, care, până în iunie 2007 va transmite Parlamentului European şi Consiliului Europei o apreciere a gradului de îndeplinire a obligaţiilor.

Neîndeplinirea acestora poate duce la sancţiuni pentru România.

Comisia Europeană poate aplica aşa numitele măsuri de salvgardare prevăzute în Tratatul de Aderare, adică penalizări.

Acestea ar putea duce la suspendarea obligaţiei ca statele membre să recunoască şi să pună în aplicare deciziile emise de instanţele sau procurorii din România.

Ministrul justiţiei Monica Macovei susţine că actuala formă a legii de înfiinţare a Agenţiei Naţionale de Integritate este departe de cerinţele Uniunii Europene şi de aceea se gândeşte chiar să retragă proiectul.

Din punct de vedere legal, acest lucru nu a fost posibil în timpul dezbaterilor din Camera Deputaţilor.

Singura perioadă în care poate fi retras proiectul legislativ este aceea în care iniţiativa va fi trimisă la Senat.

Monica Macovei trebuie să solicite Guvernului retragerea proiectului, iar acesta, la rândul său, să ceară Senatului discutarea unui asemenea lucru.