|
Preşedintele Băsescu şi-a încheiat vizita în Azerbaidjan | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pe agenda întâlnirilor s-a aflat şi problema securităţii energetice Principala temă în discuţiile dintre preşedintele Băsescu şi omologul său azer, Ilhan Aliev a fost construcţia unor noi conducte de transport pentru gaze şi petrol către Europa. "Am discutat livrările de ţiţei din Azerbaidjan către România şi zona Europeană, punerea în valoare a terminalului de la Constanţa al companiei Oil Terminal şi a sistemului de transport ţiţei al companiei Conpet, precum şi a conductei dintre Constanţa şi Trieste. Asta în condiţiile în care Azerbaidjanul vrea să exporte petrol şi gaze naturale în Europa", a declarat ministrul Economiei, Codruţ Şereş, joi la sosirea pe aeroportul Otopeni. Unul din proiecte se referă la transportul de ţiţei din zona Caspică pe ruta Constanţa - Pancevo - Trieste. Altul, cel denumit Nabuco, prevede ca petrolul şi gazele din zona Mării Caspice să ajungă în Turcia şi de aici în Europa, ca o alternativă de aprovizionare cu energie din Rusia. Analiştii economici spun că sunt puţine şanse ca aceste proiecte să fie finalizate, dacă ele nu intră jocurile politice dintre Uniunea Europeană, Rusia şi Statele Unite. Analistul economic Ilie Şerbănescu, spune că Turcia şi Iranul sunt prea slabe pentru a putea echilibra raportul de forţe cu Rusia, în fostul spaţiu sovietic. În luna iunie, la Viena, s-a semnat un acord privind sprijinul politic şi financiar pentru construirea gazoductului Nabucco. Proiectul este evaluat la aproape 6 miliarde de dolari, iar construcţia ar trebui să înceapă în 2008 şi să fie terminată în aproximativ trei ani. Preşedintele Traian Băsescu a vorbit de mai multe ori de nevoia de a asigura o alternativă energetică a României şi a statelor din Uniunea Europeană, la resursele din Rusia. România importă numai 30% din necesarul de gaze. "Aproape 50% din necesarul de energie al Europei este importată şi perspectiva este ca în anul 2030 să ajungă la 70%" spune Traian Băsescu. Subiectul legat de securitatea energetică şi alternativa la gazul rusesc a devenit extrem de sensibil pentru statele membre ale Uniunii europene, în special la începutul acestui an, când a avut loc aşa-numitul "război al gazelor" între Rusia şi Ucraina. În plină iarnă, timp de trei zile, Rusia a sistat livrările de gaz către Ucraina, în urma eşuării mai multor negocieri pe marginea preţului gazului. Rusia a cerut Ucrainei un preţ de patru ori mai mare decât până atunci, iar refuzul iniţial al Ucrainei a afectat mai multe state europene care primeau gaz din Rusia, prin conductele care tranzitează Ucraina. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||