Oana Lungescu Corespondent BBC pe lângă Uniunea Europeană

	Premierul Tăriceanu cu preşedintele Parlamentului European, Josep Borrell

Optimismul premierului a fost împărtăşit şi de liderii Parlamentului European, care şi-au exprimat speranţa, după o întâlnire fără precedent cu premierul Tăriceanu, că România va deveni membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie fără nici un fel de restricţii.

S-ar putea ca preşedintele Comisiei Europene şi Comisarul pentru extindere să meargă săptămâna viitoare în România şi Bulgaria.

Întâlnirea fără precedent a premierului României cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European, urmând uneia asemănătoare a colegului său bulgar acum doua săptămâni, e un semn că cele doua ţări fac deja parte, practic, din familie.

Barroso şi Rehn ar putea merge la Bucureşti şi Sofia

	Premierul Tăriceanu şi Jose Manuel Barroso s-ar putea revedea la Bucureşti săptămâna viitoare

Precizând că domnul Popescu Tăriceanu a fost aplaudat la sfârşitul întâlnirii, preşedintele Parlamentului European Josep Borrell a exprimat speranţa tuturor liderilor parlamentari că aderarea se va face la 1 ianuarie 2007.

"Nici unul dintre colegii mei n-a semnalat nici o limitare, nici o restricţie şi nici o condiţie specială, a spus Josep Borrell, dar nu ştiu dacă ele vor fi puse de Comisia europeană. S-a ridicat însă chestiunea migraţiei, la care premierul român a dat, se pare, argumente convingatoare pentru ca românii să nu fie discriminaţi, chiar dacă decizia va fi luată de guvernele naţionale şi nu de parlamentarii europeni", a spus Josep Borrell.

Pe ansamblu însă, dl Popescu Tăriceanu a declarat că se aşteaptă la un raport "preponderent pozitiv"

Cu sau fără clauze de salvgardare?

"Exprim speranţa că nu vom avea clauze de salvgardare decât acolo unde va fi considerat necesar, dar acest lucru nu e stabilit în raport acum, pentru că momentul aderării e 1 ianuarie 2007. Sistemul de clauze sectoriale e inclus în tratat, se aplică tuturor ţărilor membre şi poate fi utilizat oricând, dacă e necesar. Sunt domenii în care am spus că mai avem progrese de făcut, e vorba de domeniul agriculturii, agenţiile de plăţi şi intervenţii, sistemul de acreditare, domeniul sanitar-veterinar, v-am vorbit de pesta porcină, toate aceste domenii ne preocupă în continuare, mersul reformei înainte pe domeniul justiţiei. Dar rolul comisiei e de a stabili dacă va fi nevoie de introducerea unor clauze de salvgardare", a declarat premierul Tăriceanu.

Într-adevăr, demnitarii europeni confirmă că raportul nu va declanşa imediat clauzele de salvgardare, ci mai curând va detalia măsurile care pot fi luate după aderare dacă România şi Bulgaria nu fac progresele necesare până la 1 ianuarie.

Pentru a nu da impresia că ele devin membre de rangul doi, se va evita probabil termenul de "monitorizare" în domeniul justiţiei şi corupţiei, folosindu-se ceva de genul "asistenta specială".

Dacă vor fi restricţii, ele nu vor începe de la 1 ianuarie, probabil

Posibilitatea reducerii cu un sfert a plăţilor directe pentru fermieri e şi ea descrisă voalat drept "măsuri adecvate" în cazul în care nu sunt acreditate la timp agenţiile de plăţi şi intervenţii.

Dar dat fiind că România şi Bulgaria vor primi răgaz până în martie să finalizeze acreditarea, iar subvenţiile nu încep să curgă decât pe la jumătatea anului, riscul tăierii fondurilor e destul de redus.

Se poate vorbi mai curând de un exerciţiu de marketing pentru a convinge ţările din UE care n-au ratificat tratatul de aderare să sprijine poziţia Comisiei Europene, menţinând în acelaşi timp presiunea asupra României şi Bulgariei să-şi continue eforturile şi după 1 ianuarie.

Imediat dupa raportul din 26 septembrie, e posibil ca presedintele comisiei Jose Manuel Barroso şi comisarul pentru extindere, Olli Rehn, să meargă la Bucureşti şi Sofia, aşa cum au făcut-o şi după raportul din luna mai.

Pentru a le spune de această dată românilor şi bulgarilor, "sunteţi bineveniţi, dar nu vă lăsaţi pe tânjală".

Comisia Europeană susţine că decizia n-a fost luată.

Dacă raportul e pozitiv, aşa cum se aşteaptă practic toată lumea la Bruxelles, dl Barroso le va cere celor două ţări să propună candidaţi pentru postul de comisar european.

Dl Popescu-Tăriceanu a spus că va trimite un candidat căruia să nu i se poată reproşa nimic din trecutul său, indiferent de apartenenţa politică.

Portofoliile cele mai probabile par să fie cultura şi sănătatea publică, unde Uniunea Europeană are competenţă redusă.

Dar decizia va depinde şi de calibrul candidaţilor -- sau candidatelor, dat fiind că dl Barroso are nevoie să-şi mai completze echipa cu femei.

Ar urma audieri la Parlamentul European, iar Preşedintele acestuia Josep Borrell a declarat că ar putea convoca o sesiune specială în primele zile ale lunii ianuarie pentru ca la votul de învestitură a celor doi comisari să participe şi noii euro-deputaţi din România şi Bulgaria.