Protest în Kashmir după discursul Papei Benedict al XVI-lea din Germania

În cursul prelegerii, suveranul pontif s-a referit la un moment dat la criticile aduse acum şase sute de ani de către un împărat creştin conceptului de jihad, războiul sfânt islamic. Alţi prelaţi creştini văd însă în comentariile Papei o încercare de a deschide un dialog constructiv între cele două mari religii, într-un moment de tensiuni globale. Iar Vaticanul insistă că suveranul pontif nu a intenţionat să arate lipsă de respect.

Comentariile Papei, calificate drept anti-islamice în lumea musulmană, au stârnit reacţii vehemente din Indonezia până în Turcia. Chiar astăzi, parlamentul din Pakistan, la propunerea unui partid islamic, a adoptat o rezoluţie în care îi cere Suveranului Pontif să îşi retracteze spusele, în interesul armoniei inter-religioase.

Papa Benedict s-a referit la războiul sfânt, jihad, cu ocazia unei vizite în Germania natală. În prelegerea ţinută la Universitatea Regensburg, prelegere intitulată Credinţă, Raţiune şi Universitate / Amintiri si reflecţii , suveranul pontif a citat din cele spuse de un împărat creştin din secolul 14, Manuel al II-lea Paleologul, unui învăţat persan, în cadrul unei discuţii despre adevărurile creştinismului şi islamului.

Fără să intre în detalii, el s-a întors brusc către interlocutorii săi şi s-a referit la chestiunea centrală a relaţiei dintre religie şi violenţă în general. El a spus, citez, arată-mi ce a adus nou Mahomed şi vei găsi doar violenţă şi lucruri inumane, cum ar fi ordinul său de răspândire prin sabie a credinţei pe care o predica.

	Papa Benedict s-a referit la războiul sfânt, jihad, cu ocazia unei vizite în Germania natală

Acesta este citatul menţionat de suveranul pontif în prelegerea sa de marţi. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Federico Lombardi, a declarat vineri că papa nu a intenţionat în nici un fel să aducă vreo ofensă musulmanilor.

În mod cert nu a fost intenţia Sfântului Părinte de a întreprinde un studiu cuprinzător al jihad-ului şi ideilor musulmane asupra acestui subiect, şi cu atât mai puţin de a jigni sensibilităţile credincioşilor musulmani. Dimpotrivă, ceea ce reiese clar din discursul Sfântului Părinte este un avertisment, adresat culturii occidentale, de a evita dispreţul pentru Dumenzeu şi cinismul care consideră că ridiculizarea celor sacre este un exercitare a libertăţii, a spus purtătorul de cuvânt al Vaticanului.

El a adăugat că de fapt Papa a vrut să încurajeze o mai bună relaţie între religii, o atitudine de respect şi dialog faţă de alte religii şi culturi, inclusiv faţă de islam.

Concluzia prelegerii papei a fost, de fapt, următoarea:

În lumea occidentală este larg răspândită opinia că numai raţiunea pozitivistă şi formele de filozofie bazate pe ea sunt universal valabile. Totuşi, culturile profund religioase din lume văd această excludere a divinului din universalitatea raţiunii ca un atac asupra celor mai profunde convingeri ale lor. O raţiune care rămâne surdă la divin şi care coboară religia în domeniul subculturilor este incapabilă să intre în dialogul dintre culturi.

Disputa survine la doar şase luni după revoltele populare din ţările musulmane, soldate cu zeci de morţi, revolte provocate de publicarea în ziarele occidentale a unor caricaturi în care apărea profetul Mahomed.

Papa Benedict ar urma să viziteze Turcia în noiembrie, iar în ultimele luni el a făcut eforturi în încercarea de a crea un cadru de dialog cu liderii musulmani, dar şi cu credincioşii din lumea islamică.

Le-a cerut de exemplu liderilor musulmani din Germania să îi înveţe pe tineri să respingă violenţa şi a solicitat ţărilor musulmane să le ofere creştinilor aceeaşi libertate de care se bucură adepţii Islamului în ţările occidentale.

Citând comentariile critice la adresa profetului Mahomed, făcute de un împărat bizantin, Suveranul Pontif riscă însă să-şi saboteze propriile tentative de dialog.

În ceea ce priveşte dezbaterea religioasă, istoria este clară. Moştenirea spirituală lăsată de Mahomed a fost răspândirea Islamului, de multe ori pe calea războiului purtat timp de sute de ani, în Orientul Apropiat, Africa de Nord şi Spania. La fel de dominate de violenţă au fost şi cruciadele creştine din Ţara Sfântă.

Însă comentariile de ambele părţi reflectă prăpastia care se cască între cele două religii, pe fondul războiului din Irak şi a folosirii terorismului în numele Islamului.

Şeful principalului organism guvernamental din Turcia pe probleme religioase a spus că declaraţia Papei reflectă ură faţă de Islam.

Însă un fost lider al bisericii anglicane, Lordul Carey, a opinat că liderii musulmani ar trebui să înveţe să intre mai întâi în dialog, înainte de a acuza.