Oana Lungescu corespondenta BBC la Bruxelles

Este doar una dintre măsurile pe care le va recomanda Comisia la 26 septembrie, în schimbul confirmării aderării la 1 ianuarie 2007.

România riscă şi alte restricţii privind agricultura, precum şi continuarea monitorizării privind reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt.

Comisia Europeană nu mai vorbeşte de măsuri de salvgardare sau restricţii, ci de "măsuri adecvate", în engleză "appropriate measures".

Reducerea ajutoarelor pentru fermieri

Comisia va adopta la 26 septembrie mai multe asemenea măsuri, printre care şi un regulament privind posibila reducere a ajutoarelor către fermieri.

Documentul obţinut de BBC arată că, dacă România şi Bulgaria nu-şi îndeplinesc angajamentele de a pune la punct de sistemul de monitorizare a plăţilor, "există un risc serios ca producătorii care nu au dreptul la sprijin financiar să primească un asemenea sprijin".

Dat fiind că sunt în joc câteva sute de milioane de euro, ar fi afectată serios funcţionarea pieţei interne a Uniunii Europene.

În acest caz, regulamentul prevede reducerea plăţilor cu un sfert timp de un an, cu posibilitatea extinderii dacă problemele continuă.

România - mai multe progrese decât Bulgaria

Dar măsura nu va fi luată imediat, ci doar în urma unui raport bazat pe un audit extern, ce trebuie facut până la 1 aprilie 2007.

Însă este posibil ca până atunci sistemul de monitorizare a plăţilor să fie pus la punct - cel puţin aşa promite ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur.

România a făcut progrese mai rapide decât Bulgaria, apreciază un funcţionar european, dar a pornit de la un nivel mult mai scăzut.

Alte restricţii în agricultură vor fi legate de pesta porcină, de ecarisaj şi colectarea deşeurilor animale, de unităţile de procesare a laptelui care nu sunt conforme cu standardele europene şi poate, şi de gripa aviară.

Mecanism de monitorizare

Săptămâna viitoare, comisarul pentru extindere, Olli Rehn, alături de cel pentru justiţie, Franco Frattini, vor finaliza şi mecanismul de acompaniere, sau mai pe şleau, de monitorizare, în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei.

	Olli Rehn vor finaliza mecanismul de monitorizare în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei

În ciuda dorinţei Bulgariei şi României ca mecanismul să fie informal, el se va baza pe articolul 38 din tratatul de aderare, ce prevede posibilitatea unor sancţiuni ulterioare, precum nerecunoaşterea hotărârilor judecătoreşti în restul Uniunii Europene.

Un înalt demnitar european mi-a spus că în ultimele două-trei săptămâni din decembrie se vor stabili şi criterii clare - numite în engleză "benchmarks" - pe care le va avea de îndeplinit fiecare ţară.

Ele vor fi diferenţiate şi mai puţine pentru România.

Reforma justiţiei în România - "ireversibilă"

"Sunt convins că reforma justiţiei a devenit acum ireversibilă în România", mi-a spus demnitarul, "dar sunt mai puţin convins pentru Bulgaria", a dăugat el.

"Cât despre data aderării, e greu să aducem argumente pentru amânare", a precizat demnitarul european.

"România şi Bulgaria nu vor fi pregătite 100 la sută, dar ce dorim este masa critică de schimbări care să garanteze că aderarea lor nu va afecta bunul mers al Uniunii".

Potrivit analizei Comisiei Europene, în ultimele luni, cam o jumătate din steguleţele galbene din primăvară s-au înverzit, deci au fost rezolvate, iar altă jumătate din cele rămase se află pe calea cea bună.

Ţările care n-au ratificat încă tratatul de aderare

Din cele zece steguleţe roşii, cât aveau împreună România şi Bulgaria, vor mai ramâne doar câteva - chiar dacă e posibil ca România să nu elimine complet decât unul din patru, şi anume asigurarea vehiculelor.

Olli Rehn va încerca deci sa echilibreze nevoia de a încuraja reformele în România şi Bulgaria pe mai departe, şi linistirea parlamentelor care n-au ratificat încă tratatul de aderare, Germania, Franţa şi Danemarca.

Statele membre sprijină acum pe deplin poziţia echilibrată a Comisiei, ceea ce nu era sigur în primăvară, apreciază înaltul demnitar european cu care am vorbit.

"E o decizie bună şi cred că aderarea României şi Bulgariei se va dovedi o surpriză plăcută", a încheiat el zâmbind, "tocmai pentru că aşteptările în ceea ce le priveşte sunt aşa de mici".