Ţările Uniunii Europene au acceptat până acum să trimită între 5600 şi 6900 de soldaţi

Kofi Annan a declarat că întâlnirea a fost un succes şi că speră ca primele unităţi ale forţei ONU să fie desfăşurate în decurs de zile, nu săptămâni.

Secretarul general ONU a adăugat că forţa va fi condusă de Franţa până în februarie anul viitor, cînd comanda va fi preluată de un general italian.

După ezitări iniţiale Franţa a anunţat că va trimite 2000 de militari. Italia promisese deja 3000 de soldaţi.

Între timp, în sudul Libanului au început să sosească azi dimineaţă militari francezi din avangarda a ceea ce va fi noua contribuţie franceză la forţa ONU de menţinere a păcii.

	După ezitări iniţiale Franţa a anunţat că va trimite 2000 de militari

Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, a spus însă că nu crede că e nevoie chiar de 15 mii de militari străini, aşa cum cere ONU, de vreme ce în sudul Libanului vor fi prezenţi şi 15 mii de militari ai armatei libaneze.

Israelul a repetat că nu se va retrage definitiv din sudul Libanului pînă nu va fi desfăşurată forţa ONU de menţinere a păcii.

Reuniunea de la Bruxelles sugerează că Uniunea Europeană începe să-şi dea seama că oricât de mari ar fi riscurile participării la o forţă de menţinere a păcii, neimplicarea ar avea consecinţe şi mai grave.

Finlanda - care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii - a atras atenţia că este în joc însăşi credibilitatea organizaţiei şi poate chiar capacitatea ei de a se face auzită în Orientul Mijlociu şi în lumea arabă în general.

	Kofi Annan a declarat că întâlnirea a fost un succes

În Liban domneşte deja frustrarea din cauză că promisiunile europene formulate la adoptarea rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU pe marginea crizei - în urmă cu două săptămâni - nu s-au transformat nici până acum în acţiuni ferme - mai ales în ce priveşte trimiterea trupelor.

Sosirea unei forţe europene semnificative ar creşte prestigiul Uniunii Europene şi în Israel - unde guvernul speră ca prezenţa unor efective substanţiale ale forţelor de menţinere a păcii îi vor furniza argumente în favoarea campaniei militare care este criticată acum în Israel.

Venirea trupelor sub mandat ONU ar permite autorităţilor să spună că scurta campanie a condus la modificarea regulilor jocului în Liban.

Ministrul de externe, doamna Tzipi Livni, a declarat la Tel Aviv: "Cred că a sosit momentul ca actorii internaţionali să ia o decizie şi să înceapă să implementeze decizia Consiliului de Securitate."

"Cred că există şansele unei schimbări în Liban, cred că interesele Israelului, ale Libanului şi ale comunităţii internaţionale coincid", a spus doamna Livni.

Cred că a sosit momentul ca actorii internaţionali să ia o decizie şi să înceapă să implementeze decizia Consiliului de Securitate. Tzipi Livni

Israelul vrea ca majoritatea militarilor din forţa de pace să fie europeni. Politicienii şi comentatorii israelieni s-au declarat uluiţi de oferta unor ţări precum Indonezia, Malaezia şi Bangladeş de a trimite trupe.

Nu din cauză că sunt ţări musulmane, ci din cauză că sunt ţări care nu au relaţii diplomatice cu Israelul.

Joi, preşedintele Franţei, Jacques Chirac, a declarat că au fost discutate îngrijorările privind mandatul forţei de menţinere a păcii oferit de ONU şi - de aceea - Parisul a decis să sporească numărul militarilor trimişi.

Cu toate acestea -comentează analistul politic al BBC - multe guverne nu sunt întru totul relaxate în legătură cu trimiterea de trupe, dar - în acelaşi timp - îşi dau seama că neimplicarea ar putea avea consecinţe şi mai grave în ce priveşte menţinerea încetării focului în Liban.

În acelaşi timp, ar risca pierderea credibilităţii Occidentului şi - în particular a UE - în regiune.