 | | | | | | | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Comisia de control SRI îl audiază pe Radu Timofte | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Luni, comisia parlamentară de control al SRI, îl audiază pe Radu Timofte, directorul demisionar al serviciului, pentru a afla motivele demisiei şi condiţiile în care a dispărut Omar Hayssam. Dispariţia omului de afaceri sirian, acuzat de terorism şi demisiile şefilor serviciilor secrete şi Procurorului General, au arătat lipsuri serioase în legile referitoare la prevenirea şi combaterea terorismului. Nu s-a găsit încă un răspuns la întrebarea cine ar fi trebuit să ceară monitorizarea lui Hayssam, după eliberarea sa din motive medicale. În plus, numirea noilor şefi la SRI şi SIE, aduce în discuţie necesitatea adoptării rapide a legilor siguranţei naţionale. Demisiile şefilor SRI, SIE şi cea a Procurorului General au fost legate direct de erorile celor trei instituţii care au făcut posibilă dispariţia lui Omar Hayssam. S-a vorbit şi de lipsa de colaborare dintre instituţiile cu atribuţii în domeniul combaterii terorismului şi siguranţei naţionale. Imediat după ce Omar Hayssam nu s-a mai prezentat la termenele din procesul în care era acuzat, purtătorul de cuvânt al SRI, Marius Bercaru, declara că nici instanţa şi nici procurorul de caz nu au cerut monitorizarea omului de afaceri sirian. Ministrul de interne, Vasile Blaga, declara la rândul său că procurorul ar fi trebuit să ceară supravegherea, şi că acesta ar fi trebuit să-şi dea demisia. Demisia şi-a dat-o însă Procurorul General care s-a declarat nemulţumit de felul în care au acţionat subalternii săi. Ilie Botoş a vorbit despre lipsa de colaborare între procuror şi SRI şi despre ceea ce a numit "timpi morţi" în cursul anchetei.
Nu e limpede nici cum s-a ajuns la eliberarea omului de afaceri sirian acuzat de terorism în cazul răpirii jurnaliştilor români în Irak. Colegiul Medicilor a ajuns la concluzia că medicul din penitenciarul Rahova, care i-a dat lui Hayssam adeverinţa medicală pe baza căreia acesta a fost eliberat, nu poate fi acuzat de malpraxis, ci doar ar putea fi sancţionat de conducerea penitenciarului. Nu e clar cum s-a putut decide eliberarea din motive medicale, din moment ce în instanţă nu a fost prezentat un certificat medical din care să reiasă că Hayssam suferea de cancer care nu putea fi tratat în spitalul din penitenciar. Nici acum nu e clar cine ar fi trebuit să ceară continuarea urmăririi lui Hayssam după ce judecătorul a decis eliberarea acestuia, din motive medicale procurorul, judecătorul sau SRI ar fi trebuit s-o facă oricum. Şi asta pentru că legea pentru prevenirea şi combaterii terorismului nu prevede exact ce trebuie să se întâmple în astfel de situaţii. Legea se referă doar la măsurile de supraveghere a suspecţilor de terorism. O serie de lipsuri care ar putea fi înlăturate prin adoptarea legilor siguranţei naţionale. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Arhivă