|
Saga schimbării şefilor serviciilor secrete | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Schimbarea şefilor serviciilor secrete a fost cerută insistent de PNL, imediat după câştigarea alegerilor de către Alianţa DA. Cu toate acestea, preşedintele Traian Băsescu a refuzat să-i schimbe pe directorii SRI şi SIE, mulţumindu-se să înlocuiască - la şase luni după instalarea la Cotroceni - numai eşalonul doi - adică directorii adjuncţi ai celor două instituţii. Preşedintele Băsescu declara, într-un interviu acordat BBC la sfârşitul anului trecut, că nu şi-a făcut un obiectiv din schimbarea şefilor serviciilor secrete. Faptul că nu a cedat cererilor PNL de a-i înlocui pe şefii serviciilor secrete, i-au adus preşedintelui Băsescu acuzaţii din partea colegilor de Alianţă, cum că ar fi devenit protector al unor oameni care au servit ani de zile PSD-ul. Radu Timofte Radu Timofte a devenit şef al SRI în februarie 2001, în urma nominalizării sale de preşedintele de la acel moment, Ion Iliescu. Anterior, în calitate de senator PDSR, domnul Timofte fusese preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, precum şi preşedinte al comisiei parlamentare de control al activităţii Serviciului de Informaţii Externe, SIE.
În perioada 1992-1996, domnul Timofte a fost desemnat ca vicepreşedinte al Comisiei Parlamentare a României la Adunarea Parlamentară NATO. De formaţie militar de carieră, Radu Timofte este general maior în rezervă şi în noiembrie 2002 preşedintele Iliescu l-a decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de cavaler. Radu Timofte a fost criticat pentru lipsa de transparenţă a SRI sub comanda sa. Iniţiatorul legii pentru deconspirarea Securităţii, Constantin Ticu Dumitrescu, declara anul trecut că serviciul condus de Radu Timofte a contribuit mai degrabă la "conspirarea" fostei Securităţi, decât la deconspirarea ei prin reticenţa directorului SRI faţă de predarea arhivei fostei Securităţi. După ce Ion Iliescu a fost înlocuit la Cotroceni de Traian Băsescu, SRI a fost somat - în martie anul trecut, în baza unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, să predea, în sfârşit, 12 kilometri de arhivă la CNSAS. Gheorghe Fulga Şi la conducerea Serviciului de Informaţii Externe s-a aflat tot un apropiat al lui Ion Iliescu, numit în aceeaşi perioadă cu Radu Timofte.
Domnul Fulga este fost consilier prezidenţial şi prefect de Braşov sub mandatele lui Ion Iliescu la Cotroceni. Numele demisionarului şef al SIE a mai fost asociat infiinţării Băncii Romane de Scont, cunoscută drept "Banca lui Sorin Ovidiu Vantu". Atât şeful SIE, cât şi Radu Timofte, şeful SRI, au fost, de altfel, audiaţi de comisia parlamentară de control a SRI. Comisia a apreciat drept "tendenţioase" comentariile presei privind relaţia şefului SIE cu Sorin Ovidiu Vântu. În ce-l priveşte pe şeful SRI, comisia a ajuns la concluzia că relaţia de prietenie între Radu Timofte şi controversatul om de afaceri nu a afectat siguranţa naţională. Virgil Ardelean Cel de-al treilea demisionar, Virgil Ardelean, este singurul care nu a fost numit în funcţie de Ion Iliescu. El a ajuns la conducerea Direcţiei Generale de Investigaţii şi Protecţie Internă al poliţiei în timpul mandatului lui Emil Constantinescu.
Serviciul condus de el, aşa-numitul "doi şi-un sfert", a fost acuzat de-a lungul timpului că ar fi făcut interceptări telefonice ilegale dar şi acţiuni care ar putea fi catalogate drept poliţie politică. Acuzaţiile n-au fost confirmate până acum în justiţie. Unul dintre scandalurile în care a fost implicat Virgil Ardelean s-a petrecut anul trecut, când a ieşit la iveală că şeful serviciului de protecţie internă a poliţiei solicitase în 2003, Parchetului Naţional Anticorupţie interceptarea telefoanelor a două agenţii de presă. Domnul Ardelean a fost audiat de comisiile parlamentare pentru apărare, care nu au ajuns însă la nici o concluzie clară în acest caz.
Ministrul de interne Vasile Blaga declara atunci că îl va destitui pe Virgil Ardelean dacă se va dovedi că acesta a încălcat legea. Atribuţiile serviciului condus până joi de Virgil Ardelean au fost reduse însă, în octombrie anul trecut, prin înfiinţarea Direcţiei Generale Anti-corupţie în interiorul Ministerului de Interne. Astfel, serviciul secret al poliţiei a rămas să se ocupe numai de culgerea de informaţii, de gestionarea documentelor clasificate în minister şi de protecţia anti tero a angajaţilor. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||