|
Ruşii şi succesiunea la preşedinţia ţării | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Peste câteva zile la Sankt Petersburg, în Rusia, va începe reuniunea la nivel înalt a ţărilor membre ale grupului G8, cele mai industrializate din lume. Clasa politică de la Moscova pare însă mai preocupată de problemele politice interne, mai cu seamă de chestiunea succesiunii la preşedinţia ţării. Mandatul preşedintelui Vladimir Putin se încheie peste doi ani. Preşedintele a reaprins speculaţiile cu privire la succesorul său, declarând că viitorul preşedinte al Rusiei ar putea fi cineva "mai puţin cunoscut". Kremlinul este de secole centrul puterii în Rusia. Un loc al ţarilor, al comuniştilor şi acum al preşedinţilor. Locuitorii acestei ţări imense- acum bogată şi puternică graţie nevoii mondiale de petrol şi gaze - ştiu cine este acum conducătorul. Preşedintele Vladimir Putin. Dar nu au idee cine îi va urma la putere.
Oricum, identitatea viitorului preşedinte nu pare totuşi prea importantă. Important e ca el să aibă binecuvântarea lui Vladimir Putin. O serie de sondaje de opinie recente sugerează că 40% dintre ruşi l-ar vota pe acela care are susţinerea lui Vladimir Putin. El a surprins recent declarând că s-ar putea ca viitorul preşedinte să nu fie o persoană prea cunoscută. Unele voci din opoziţie- cum mai poate fi ea, opoziţia, în Rusia de azi, au declarat că declaraţia lui Vladimir Putin denotă lipsă de respect faţă de votanţi. Nu de aceeaşi părere e Vyacheslav Nikonov, un analist apropiat Kremlinului. "Nu cred că există vreun politician în Occident care să aibă atâta greutate politică dar sunt convins că toată lumea în vest se gândeşte la un succesor. Şi mi se pare normal. Situaţia din Rusia poate e oarecum diferită şi chiar dacă cineva crede că e lipsă de respect faţă de electorat, să nu uităm că e decizia electoratului", spune Vyacheslav Nikonov. Dar nu toată lumea e de acord cu acest punct de vedere. Nikolai Petrov studiază procesul electoral la Centrul Carnegie Moscova. El spune că la un moment dat sistemul politic rus a fost descris ca o democraţie controlată dar acum a devenit mult prea controlată. "În acest caz nu mai putem vorbi de alegeri, ci de o numire prezidenţială care ulterior devine legitimă prin intermediul alegerilor", crede Nikolai Petrov. Întrebarea care se ridică, atunci, este dacă există dubii că un candidat care are susţinerea lui Vladimir Putin va câştiga alegerile... Nikolai Petrov subliniază că deşi sondajele sociologice arată că peste 40% dintre cei intervievaţi sunt dispuşi să voteze pentru candidatul pe care îl preferă preşedintele Putin, asta nu înseamnă că în realitate acest lucru se va şi întâmpla. E uşor de răspuns la o asemenea întrebare când încă nu se ştie cine e candidatul respectiv, dar e foarte important şi cine exact va fi cel susţinut de Vladimir Putin. Candidatul va proveni cel mai probabil tot din rândurile celor apropiaţi Kremlinului. Două facţiuni - una cu legături la preşedintele Putin de pe vremea când acesta era în KGB şi o alta de pe vremurile când acesta făcea parte din conducerea oraşului Sankt Petersburg - se luptă să îi ofere preşedintelui succesorul.
E posibil chiar ca fiecare dintre aceste două clanuri, cum li se mai spune, să aibă câte un candidat propriu. Opoziţia din afara Kremlinului e pare vlăguită. Cei cate doresc ca Rusia să devină o democraţie de tip occidental sunt divizaţi şi nici nu se bucură de prea mare susţinere populară. Reputaţia lor a fost ruinată, din punctul de vedere al multor ruşi, în anii 90, când democraţia însemna preţuri mari şi greutăţi. Irina Hakamada a candidat împotriva preşedintelui Putin în 2004. A obţinut mai puţin de 4% din voturi. "Marea greşeală a tuturor liderilor democraţi din trecut a fost că nu au explicat oamenilor ce e democraţia, cum să combine prosperitatea socială cu economia şi dezvoltarea democratică. Nu au spus ce greşeli au făcut şi nici nu au corectat aceste greşeli", spune Irina Hakamada. Evident, au apărut deja multe păreri cu privire la persoana care va prelua puterea. Buletinele de ştiri de seară sunt urmărite în speranţa că vor apărea semnale despre cine va fi următorul preşedinte. Dar numele cel mai des pomenite la ştiri sunt cele al ministrului apărării, Sergei Ivanov şi al vicepremierului Dmitry Medvedev. Analiştii politici de la Moscova înclină să creadă că Vladimir Putin va dezvălui pe cine doreşte în locul său în toamna anului viitor. Mulţi ruşi sunt de părere că Vladimir Putin a transformat Rusia într-o ţară mai bogată şi mai puternică. Şi e improbabil că el îşi va slăbi de unul singur influenţa numind prea devreme un succesor. |
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||