SUA - prezenţa militară cea mai substanţială

Misiunea forţelor prezente în Irak rămâne una multinaţională.

Pe lângă Statele Unite şi Marea Britanie mai contribuie cu trupe circa 26 de ţări.

Efectivele sunt relativ reduse, comparativ cu cele americane - 130.000 - şi cele britanice - 8.000.

Restul ţărilor au trimis împreună circa 12.000 de persoane.

De la începutul războiului, mai multe ţări şi-au retras or au anunţat că intenţionează să îşi retragă militarii din Irak.

Motivele, în general, ţin de chestiuni de politică internă, chiar dacă oficial argumentele care s-au avansat au fost dintre cele mai diverse.

Guvernul filipinez şi-a retras trupele în schimbul eliberării ostaticilor; Singapore a invocat finalizarea misiunii sale umanitare, iar Nicaragua - lipsa de bani.
Norvegia a luat decizia ca răspuns la presiunile crescânde venite din partea populaţiei.

	Marea Britanie e a doua mare forţă militară în Irak

Cel mai mare contingent retras din Irak a fost cel spaniol, în mai 2004, după ce socialiştii, care au avut pe agendă această promisiune, au câstigat alegerile.

La începutul lunii mai, 1300 de militari spanioli au părăsit Irakul.

În acelaşi an în care s-au retras trupele spaniole, şi în ţările Europei de Est a început să se contureze o tendinţă în favoarea dezangajării din Irak.

Spre sfârşitul lui 2004, opoziţia parlamentară centru-dreapta din Ungaria s-a opus, cu succes, prelungirii mandatului pentru unitatea de transporturi militare trimisă în Irak.

Bulgaria şi Ucraina şi-au retras trupele terestre la sfîrşitul lui 2005, Kievul spunând atunci că va menţine o grupă de instructori militari care să se ocupe de pregătirea forţelor se securitate, iar Bulgaria a trimis personal necombatant.

	Militari români în Irak, în 2004

În Bulgaria pare să fi fost o combinaţie de presiune din partea opiniei publice şi din partea socialiştilor care reprezentau o redutabilă forţă politică de opoziţie, iar acum sunt la putere.

În Ucraina, încă din martie anul trecut, preşedintele Viktor Iuşcenko a spus că trupele ucrainiene vor fi retrase în câteva luni, în conformitate cu linia politică pe care a susţinut-o în timpul campaniei electorale pentru preşedinţie.

În Polonia, în schimb, noul preşedinte, Lech Kacinski, a aprobat prelungirea cu un an a misiunii contingentului polonez în Irak, prelungire propusă de noul guvern conservator.

Fostul guvern de centru-stânga spusesee că îi va retrage pe militarii polonezi până la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an.

Parlamentul Republicii Moldova a prelungit şi ea mandatul militarilor trimişi în Irak.

Cel mai recent anunţ privind încheierea misiunii a fost cel al guvernului Japoniei.

Guvernul Japoniei a ordonat retragerea din Irak a tuturor trupelor sale terestre, declarând că misiunea lor umanitară şi de reconstrucţie este un succes.

În Italia, unde continuă să se manifeste o mare opoziţie faţă de implicarea cu trupe în Irak, fostul premier Silvio Berlusconi a stabilit înainte de alegerile din aprilie un calendar al retragerii contingentului italian - conştient fiind că altfel partidele de centru stânga ar fi făcut din Irak una din temele-cheie ale campaniei electorale. Noul guvern a promis că va respecta acest calendar.