Viktor Stepaniuk a acceptat criticile aduse de Marianne Mikko, şefa delegaţiei UE

Şefa delegaţiei Uniunii Europene în Comitetul de colaborare cu Republica Moldova, deputata din Estonia, Marianne Mikko, a declarat într-o conferinţă de presă că autorităile de la Chişinău ar trebui să înţeleagă că mass-media este un sector specific, fără de care nu există o societate liberă. Dar libertatea presei nu depinde numai de putere. Cei care ar trebui să o asigure, deopotrivă, sunt jurnaliştii.

“Cred că este în mâinile dumneavoastră, dragi colegi jurnalişti, să vă exercitaţi dreptul de a informa oamenii. În opinia mea, eu sunt foarte sinceră după cum am fost sinceră şi cu elitele politice. Trebuie să vă comportaţi ca puterea a patra. Aceasta înseamnă că şi de voi depinde ceva. Uitaţi de autocenzură care cred că este răspândită în republica Moldova”, a spus şefa delegaţiei UE.

Legea Audiovizualului

Ea a formulat anumite critici şi la adresa proiectului de Cod al Audiovizualului, votat, recent, de către Parlamentul Republicii Moldova în lectură de principiu şi a spus că la votarea în lectură finală ar trebui luată în consideraţie şi expertiza Consiliului Europei.

Îndemn către jurnaliştii moldoveni  Uitaţi de autocenzură, care cred că este răspândită în republica Moldova. Marianne Mikko, şefa delegaţiei UE

“Cred că cei de la Consiliul Europei au făcut o expertiză bună. Ştiu că sunt mai multe variante a legii audiovizualului, nu doar una. Sunt absolut sigură că domnul Stepaniuc le va lua în consideraţie ca să vedeţi că lucrul jurnaliştilor este protejat şi că puteţi produce ştiri aşa cum le simţiţi”, a subliniat Marianne Mikko.

La rândul său, deputatul Partidului Comuniştilor, Victor Stepaniuc, preşedinte al comisiei parlamentare pentru tineret, sport şi mass-media, a declarat că acceptă rezervele formulate de către experţii Consiliului Europei faţă de proiectul Codului. Mai mult, Victor Stepaniuc spune că, de la bun început, a optat pentru unele formule pe care le propun experţii de la Strasbourg, în special pentru cele care se referă la posturile publice locale de radio şi televiziune.

“Aşa posturi de radio şi televiziune, aşa-zile posturi locale, probabil, trebuie să existe, să funcţioneze. Problema mi se pare epuizată, deoarece expertiza Consiliului Europei ne-a sprijinit în această idee,” a spus Victor Stepaniuc.

Proiectul Codului Audiovizualului votat în lectură de principiu nu conţinea, însă, nici un fel de prevederi privind posturile respective de radio şi televiziune.

Controlul politic

Unul dintre cele mai criticate capitole în expertiza Consiliului Europei a fost modul de selectare a membrilor Consiliului Coodonator al Audiovizualului.

CCA ar urma să fie compus din nouă membri, desemnaţi de către Parlamentul Republicii Moldova. Fiecare grup parlamentar din Legislativ va fi reprezentat de un anumit număr de membri în Consiliu, în funcţie de numărul de mandate deţinute.

În opinia experţilor de la Strasbourg, această prevedere ar însemna o ingerinţă directă a politicului în televiziunea şi radioul naţional, ingerinţă pe care Preşedintele Vladimir Voronin promisese să o elimine la realegerea sa în funcţie acum un an.