 | | | | | | | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Frontiera cu Ucraina văzută din elicopter şi de aproape | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Republica Moldova şi Ucraina au frontieră comună pe o lungime de o mie şi ceva de kilometri, dintre care 452 de kilometri, adică o treime din graniţă este frontiera transnitreană, controlată de regimul separatist de la Tiraspol - teritoriu pe unde ar fi trecute de obicei mărfurile de contrabandă în şi din Transnistria. Ce schimbări însă s-au produs la frontieră de când Uniunea Europenă şi-a trimis acolo, în 2005 experţi. Din elicopter, de la înălţimea zborului de pasăre, frontiera moldo-ucraineană seamănă ca un şanţ: câţiva stâlpi în culorile drapelului naţional al Ucrainei şi o fâşie de pământ arat, care şerpuieşte între localităţi, dealuri şi câmpii. Jos, între grănicerii şi vameşii ucraineni şi moldoveni stau şi experţi ai Uniunii Europene. Misiunea Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, cu sediul central la Odesa şi-a început activitatea în decembrie 2005, la solicitarea preşedintelui Republicii Moldova, Vadimir Voronin şi omologului său ucrainean, Victor Iuşcenko.
E vorba pe de o parte de asistenţă în pregătirea vameşilor, iar pe de alta în controlul siguranţei de frontieră. Experţii UE pot face recomandări şi pot efectua necondiţionat controale în orice punct vamal de la frontiera moldo-ucraineană. Segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, aşa numita graniţă verde, a devenit o adevărată problemă pentru grănicerii ucraineni. Nu există o demarcaţie clară a graniţei pe segmentul transnistrean. Este însă săpat un şanţ de-a lungul frontierei pentru a împiedica trecerea ilegală a mărfurilor. De asemenea, la fiecare o sută de metri sunt instalate panouri de avertizare, care sunt menite să atragă atenţia cetăţenilor că se află lângă frontiera de stat dintre Republica Moldova şi Ucraina. Drumurile de ţară peste frontieră, pe unde obişnuiau să treacă localnicii, sau mărfurile de contrabandă au fost distruse. În loc, de-a lungul frontierei, a fost arată o fâşie de pământ pe care se vor vedea bine urmele celor care au trecut ilegal graniţa.
Totodată, aproape zilnic elicoptere ale Serviciului de grăniceri din Odessa monitorizează frontiera pe segmentul transnistrean. Acestea ar fi doar câteva din schimbările care s-au produs cu suportul Uniunii Europene în gestionarea graniţei dintre Republica Moldova şi Ucraina. Unul dintre cele mai importante scopuri atinse, a fost mai multă transparenţă la importul şi exportul mărfurilor în şi din Republica Moldova, în special pe segmentul transnistrean, spune şeful Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontieră, generalul Ferenc Banfi. „Înainte de a începe activitatea Misiunii, la graniţa moldo-ucraineană nu era nici un regim vamal aplicat în comun. Ceea ce înseamnă că întreprinderile din Transnistria puteau activa nestingherit, fără a se alinia unor standarde internaţionale."
"În acelaşi timp, părţile aveau păreri diferite despre ce înseamnă contrabandă. Partea moldovenească, de exemplu, era de părere că orice produs din Transnistria care părăsea teritoriul Republicii Moldova era contrabandă. Părerea ucrainenilor era însă alta”, spune generalul Ferenc Banfi. Lucrurile însă s-au schimbat după ce Republica Moldova şi Ucraina au semnat, în decembrie 2005, Acordul privind noul regim vamal la importul şi exportul mărfurilor. Ambele părţi pot avea astfel mai mult control asupra circulaţiei mărfurilor. Însă condiţia principală a noului regim vamal, care constă în obligativitatea înregistrării la Chişinău a întreprinderilor din Transnsitria, a generat o adevărată isterie pe malul stâng al Nistrului şi o autoblocadă. Cu timpul însă, la Chişinău au fost înregistrate până în luna iunie, 182 de întreprinderi din regiunea nistreană. Punctul vamal Kuciurgan Vama de la Kuciurgan, la graniţa dintre Ucraina şi Republica Moldova, pe segmentul transnistrean există din 1996. În perioada sovietică pe aici trecea şoseaua ce lega Odessa de oraşul Lviv, din nord-estul Ucrianei. Este un punct de trecere a forntierei unde Republica Moldova nu are control: de partea cealaltă a graniţei e localitatea Pervomaisk, localitate pe teritoriul Transnistriei.
Traficul de pasageri nu e mare. În vamă sunt mai mult maşini şi autocare cu numere de Transnistria. Un vameş ucrainean explică: „Să fie vreo 400 de metri până la postul vamal din Pervomaisk, de partea cealaltă a graniţei. Nu avem nici o colaborare cu ei, deoarece Ucraina nu recunoaşte Transnistria ca stat independent." "Nu recunoaştem nici ştampila lor vamală. Iar de când a fost semnat Memorandumul, mărfurile de export nu au intrat pe teritoriul Ucrainei prin acest punct vamal, deşi Transnistria importă pe aici diverse produse din Ucraina”, spune el. Transnistrenii nu au voie să treacă graniţa moldo-ucraineană cu actele lor de identitate. Grănicerii ucraineni recunosc doar paşaportul emis de Republica Moldova.
Majoritatea celor care traversează graniţa pe jos sunt mai mult din Transnistria, din localităţile de frontieră. Ei merg dimineaţa la Kuciurgan pentru a vinde în piaţă sau la Odesa care este foarte aproape, sau mai merg în Ucraina la cumpărături, pentru că e mai ieftin. Ori pentru alte munci. Iar seara revin acasă în Pervomaisk. Lucruri care arăta că interesul pentru piaţă, inclusiv a muncii, este totuşi de partea cealaltă a graniţei, în Ucraina. Cu toate acestea, ei spun că, oricum, Transnistria are tot dreptul să fie separată. La ieşirea din vama Kuciurgan, cu o tolbă tărcată în spate, o femeie în vârstă intră în vorbă, grăbită, dar foarte curioasă. La scurt timp după ea - o tânără din Pervomaisk. Ambele fusese peste zi în Ucraina. „Deocamdată mi-e bine în Transnistria. De 15 ani trăim aşa şi încă de foame nu am murit. Rusia, iată, ne mai ajută. Nu cred ca aş vrea să ne reunificăm cu Moldova, pentru că e aceiaşi Românie. Pentru ce s-o facem? Şi dacă tot veni vorba de reunificare, păi...aş vrea doar cu Ucraina sau cu Rusia”, spune femeia cea mai în vârstă.
Spune că a fost în Razdelinaya, la piaţă. Că a făcut nişte cumpărături, dar a şi vândut câte ceva. Pensia ei este mică, e doar 45 de dolari, şi asta după un stagiu de muncă de 43 de ani. „Nu-mi ajunge,”zice ea. O alta, mai tânără, spune că „ar vrea ca Transnistria să se unească cu Rusia, nici într-un caz cu Republica Moldova. Ce avem noi de la Moldova”, se întreabă femeia... „Doar toată industria este concentrată aici, în Transnistria. Iar Moldova parazitează pe spatele nostru.” Aşa îşi văd locurile unde au trăit o viaţă aceste două femei. Din afară, Transnistria este văzută altfel, ca o „gaură neagră” între Republica Moldova şi Ucraina.
Autorităţile ucrainene spun însă că de când Uniunea Europeană şi-a trimis experţi la frontieră, segmentul transnistrean al graniţei nu mai este considerat o „gaură neagră” şi că au reuşit să stopeze pe aici contrabanda. „În jumătate de an, mai mult de 40 de mii de tone de carne de pui au fost importate în Transnistria, apoi prin contrabandă, vândută în Ucraina. Ni se păruse suspect când actele arătau că atâta carne de pui este importată." "Şi am început să analizăm. 40 de mii de tone de carne de pui înseamnă aproximativ 70 de kilograme pentru fiecare locuitor al Transnistriei, unde trăiesc aproximativ 550 de mii de oameni, inclusiv copiii. Înţelegem că poate transnistrenilor le place mai mult carnea de pui, dar cred că este improbabil ca un copil să consume pe zi câte doi pui”, a afirmat generalul Ferenc Banfi.
Carnea de pui, potrivit lui Ferenc Banfi provenea din unele ţări ale Uniunii Europene, din Statele Unite ale Americii, Canada, şi din ţări din America Latină. De ce însă în acest caz a fost atât de atractivă Transnistria pentru contrabandişti? În Ucraina, taxa la import e cu mult mai mare decât în Transnistria. Iar în condiţiile în care autorităţile de la Chişinău nu aveau nici un control asupra firmelor care activau în stânga Nistrului, afacerile ilegale deveneau şi mai atractive. Dacă o întreprindere care activează legal importă în Ucraina carne de pui, taxa de import în acest caz este 970 de Euro pentru mai mult de o tonă. Dacă aceiaşi cantitate de carne de pui este importată în Transnistria, taxele vamale sunt sub 150 de euro. Un simplu calcul a arătat că profitul din această afacere ilegală a fost de aproximativ 30 de milioane de Euro, numai în jumătate de an. Şi aceasta, spune Ferenc Banfi, doar de pe urma contrabandei cu carne de pui. Punctul vamal Palanca La câţiva kilometri sud de Kuciurgan – punctul vamal Palanca şi unul din cele cinci birouri pe teren ale Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la forntieră. Pe aici trec zilnic aproximativ 300 de maşini, 7 autobuze, vreo 20 de camioane şi 3000 de oameni, dintre care 90 la sută sunt moldoveni care merg în Ucraina.
Şeful postului vamal Palanca, Tudor Diordiev explică de ce Transnistria este numită „gaură neagră”: „Un şir de firme, companii din Transnistria, să zicem renumita firmă Sheriff, care e o firmă sub acoperirea celor mai înalţi demnitari ai regimului din Transnistria, au mari facilităţi la vămuirea mărfurilor." "Mărfurile de import se legiferează la nişte taxe foarte mici sau nu sunt de loc taxe. De aceea, mărfurile în cauză nimerind pe teritoriul Transnistriei în comparaţie cu Moldova sau Ucraina ele sunt mai ieftine. De aceea, de pe teritoriul dat, prin contrabandă mărfurile pătrund atât în Ucraina, cât şi în Moldova, poate şi în alte ţări.”
Dacă politica vamală a Republicii Moldova s-ar extinde şi ar avea putere şi pe teritoriul Transnistriei, taxele la import ar fi ca şi în Moldova, mă asigură şeful punctului vamal de la Palanca. Atunci ar dispărea premisele pentru a face contrabandă, mai adaugă el. Zeci de alte cazuri, de iregularităţi la trecerea frontierei, sunt depistate aproape zilnic. Se întâmplă ca peste graniţa moldo-ucraineană, pe segmentul transnistrean să fie trecute ilegal roşii, castraveţi, carne de vită, ţigări sau băuturi alcoolice. S-a constatat însă că de când experţii Uniunii Europene lucrează cot-la-cot cu vameşii ucraineni şi moldoveni, în zece zile - de exemplu - au fost descoperite mai multe încălcări la frontieră, decât au fost descoperite în trei luni ale anului 2006. Deşi vameşii şi grănicerii moldoveni sunt mai rezervaţi în discuţii sau poate mai modeşti, experţii europeni ne asigură că au o cooperare foarte bună cu ei. Ana Debrovska, şefa biroului de la Palanca a Misiunii Uniunii Europene de monitorizare a frontierei spune că au fost depistate maşini „care sunt importate ilegal în Transnistria, înregistrate legal aici, apoi exportate în ţările europene."
"De asemena am descoperit că în ultimul timp este importată în Moldova o cantitate foarte mare de roşii din Turcia, care nu se ştie ce se întâmplă cu ele, pentru că nu avem conform documentelor un export masiv de roşii din Moldova." "Potrivit cantităţii importate de legume, constatăm că o persoană ar mânca zilnic până la cinci kilograme de roşii. Exact ca şi în cazul cărnii de pui”, spune Ana Debrovska, expert european din Polonia. În total de-a lungul graniţei sunt cinci birouri ale Misiunii Uniunii Europene, la punctele vamale Palanca, Otaci, Kuciurgan, Timkovo-Slobidka şi Platonovo. Iar pe teren sunt 70 de experţi.
Misiunea însă se va extinde până la 108 specialişti. Şi vor mai fi deschise alte două birouri la Odessa-Iliiciovsk şi Chişinău. Nu este însă sigur dacă experţii europeni vor rămâne la graniţă mai mult de un an şi jumătate, adică după 2007. Rămâne însă de văzut ce se va întâmpla pe segmentul transnitrean al graniţei după închierea misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontieră, dacă noile deprinderi învăţate între timp de grănicerii şi vameşii moldoveni şi ucraineni vor fi de lungă durată în combaterea şi prevenirea contrabandei, în condiţiile în care contrabandiştii până acum au demonstrat că sunt cu un pas înainte. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Înainte de a începe activitatea Misiunii, la graniţa moldo-ucraineană nu era nici un regim vamal aplicat în comun. Ceea ce înseamnă că întreprinderile din Transnistria puteau activa nestingherit, fără a se alinia unor standarde internaţionale.
Arhivă