Mitingul s-a desfăşurat în scuarul din faţa Gării de trenuri, în locul unde, cu 65 de ani în urmă, au fost adunaţi şi încărcaţi în vagoane miile de basarabeni ce urmau să fie duşi în Siberia.

La miting au participat aproximativ 150 de persoane, majoritatea foşti deportaţi sau deţinuţi politici şi urmaşi ai acestora.

Duşi în Siberia în vagoane de vite

	Monumentul victimelor deportărilor staliniste

Preşedinta Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, Valentina Sturza, a regretat că la manifestaţie nu a venit nimeni dintre oficialităţile comuniste de astăzi din Republica Moldova, în pofida invitaţiilor ce li s-au făcut.

Ea a spus că este de datoria tuturor oamenilor de bună credinţă să păstreze memoria miilor de nevinovaţi "care şi-au găsit moartea în pământurile reci ale Siberiei sau în deşerturile Kazahstanului".

Încărcaţi în vagoane de vite, în condiţii inumane, cea mai mare parte a celor deportaţi pe 13 iunie 1941, nu au mai revăzut niciodată pământurile Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţei.

"În aceste vagoane, cu două geamuri mici, cu uşile încuiate, păziţi de soldaţi înarmaţi, cu dulăi lângă ei, erau duşi nu se ştie unde 22648 persoane, dintre care 3470 de bărbaţi, capi de familie, care a doua zi, la Tiraspol au fost încărcaţi în alte vagoane şi duşi nu se ştie încotro, judecaţi fiecare la diferite termene de detenţie", a spus Valentina Sturza.

Dintre oficialităţi, doar Primarul Chişinăului a fost prezent

Primarul interimar al Chişinăului, Vasile Ursu, singura oficialitate prezentă la manifestaţie, a declarat că deportările din perioada stalinistă au fost o tragedie pentru locuitorii acestui pământ.

"Au fost deportaţi cei mai buni dintre cei mai buni şi nicidecum tâlharii şi răii. Este bine că ne-am adunat aici ca să-i pomenim, să vorbim despre ei ca ceea ce s-a întâmplat 65 de ani în urmă să nu se mai întâmple niciodată. Cred că societatea este datoare faţă de dumneavoastră, nu atât prin acei bănuţi care vi se plătesc, ci cu mult mai mult", a spus Primarul Chişinăului, Vasile Ursu.

Două treimi din cei deportaţi pe 13 iunie 1941 erau femei şi copii, acuzaţi, împreună cu băbaţii, că ar fi duşmani ai puerii sovierice. Mai târziu, în 1949 şi 1951, au urmat noi deportări, în urma cărora au avut de suferit alte aproape 40 de mii de persoane.

"Cele 15 foste republici sovietice ar trebui să ceară scuze"

	Istoricul Sergiu Nazaria

Valurile succesive de deportări au fost ordonate personal de Stalin şi puse în executare de primii secretari ai republicilor sovietice de la acea vreme cu implicarea directă a poliţiei secrete, NKVD.

Mulţi dintre cei deportaţi, nu s-au mai întors, fie că au murit, fie s-au stabilit în alt colţ al Imperiului Sovietic. Cei care au revenit, uneori după 15 ani, au avut adeseori interdicţii de a reveni în localitatea de baştină.

De cele mai multe ori familiile deoprtate şi-au văzut întreg avutul confiscat de regimul sovietic. Abia în anul 1992, Republica Moldova a adoptat o lege privind restituirea proprietăţilor celor deportaţi, dar supravieţuitorii şi urmaşii lor nu sunt mulţumiţi de compensaţiile acordate.

Sergiu Nazaria este autorul noului "Manual de istorie integrată", care se doreşte un nou mod de abordare în comparaţie cu "Istoria românilor", studiată acum în şcoli.

Cum pot fi calificate evenimentele de acum 65 de ani din perspectiva de astăzi?

Ascultaţi interviul lui Petru Clej cu istoricul Sergiu Nazaria