Cele trei organizaţii neguvernamentale dau exemplul mai multor prevederi care ar încălca serios Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.

Legea privind înfiinţarea Agenţiei pentru integritate a fost prezentată în şedinţa de guvern de miercuri şi, potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Oana Marinescu, proiectul va fi trimis în procedură normală la Parlament.

"În cazul în care Parlamentul nu va adopta această lege până la sfârşitul sesiunii parlamentare ordinare, primul ministru va cere convocarea unei sesiuni extraordinare pentru adoptarea acestei legi", a explicat Oana Marinescu.

Posibile încălcări ale drepturilor omului

În primul rând, organizaţiile consideră inacceptabil faptul că noul Cod de procedură penală le va permite procurorilor să înregistreze timp 48 de ore convorbirile telefonice, fără mandat de la judecător.

La fel de grav, consideră ONG-urile, noua legislaţie va permite şi interceptarea convorbirilor între avocat şi client, o încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Astfel, s-ar încălca dreptul la viaţa personală, la apărare şi, implicit, la un proces corect şi echitabil, susţin cele trei organizaţii.

Şi proiectul de lege privind crearea agenţiei de integritate ar pune în pericol drepturile omului, după cum a explicat, la BBC, preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, fostul consilier prezidenţial, Renate Weber.

"Sunt câteva prevederi care, în mod evident, restrâng dreptul la apărare al persoanei. Persoana va fi în imposibilitate de a se apăra, nici măcar nu va şti că se declanşează împotriva ei o cercetare prealabilă, dar actele acelea vor putea fi folosite ulterior inclusiv în cazul unui proces penal."

Potrivit celor trei organizaţii, dacă legea intră în vigoare magistraţii ar risca, în caz de incompatibilitate, să li se interzică dreptul legal de a mai profesa pe durata a trei ani.

Ar fi vorba de un abuz, spun organizaţiile. Acestea mai susţin că toate măsurile drastice propuse de minister, citez "potrivite mai mult unui stat poliţienesc", nici măcar nu vor duce la rezultatul dorit de Ministerul Justiţiei, şi anume combaterea corupţiei. Reprezentantul Centrului de Resurse Juridice, Radu Nicolae, spune că, dimpotrivă, corupţii vor scăpa mai uşor decât până acum.

"Dacă se constată că o persoană nu poate să îşi justifice averea, nu mai riscă să-i fie confiscată averea, ca până acum. Ci propriu-zis riscă o abatere disciplinară, care poate merge de la mustrare până la demiterea din funcţie. E un pas înapoi."

Pe de altă parte, organizaţiile neguvernamentale se întreabă dacă Agenţia ar urma să devină într-adevăr un instrument eficient în lupta împotriva corupţiei. Aceasta în condiţiile în care, pe baza proiectului, nu se vor putea verifica decât averile dobândite de demnitari în perioada mandatului 2004-2008, spune Renate Weber.

"Proiectul propune ca momentul să fie acela când a intrat în vigoare Legea 161/2003. Deci se va lua în calcul numai averea obţinută după acel moment. Din acest punct de vedere, e mai degrabă o lege de albire a averilor, decât de a controla ce au dobândit demnitarii în timpul mandatelor pe care le-au avut până acum."

În fine, organizaţiile neguvernamentale mai critică faptul că Ministerul Justiţiei foloseşte termeni prea vagi şi uşor de interpretat şi face confuzii procedurale grave în proiectul de lege privind înfiinţarea agenţiei de integritate.

Şi, ca un ultim semnal de alarmă, organizaţiile se întreabă cine va controla aceasta instituţie autonomă şi înzestrată cu puteri mari. Ministerul Justiţiei vorbeşte în proiectul de lege doar de un control anual din partea unui organism european sau internaţional.

Obiecţii similare la Codul de Procedură Penală şi la proiectul de înfiinţare a agenţiei de intergritate au avut şi PNL, UDMR şi PSD. Liberalii au cerut în special ca regimul interceptărilor să fie schimbat radical, după ce omul de afaceri liberal Dinu Patriciu s-a plâns că ar fi fost urmărit abuziv.