Preşedintele Traian Băsescu

Pe lista celor care au participat s-au aflat preşedinţii din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina.

Au lipsit însă ca reprezentare la cel mai înalt nivel Rusia, care l-a delegat pe ambasadorul său în România şi Turcia, reprezentată la nivel de miniştri. Acestea sunt două voci importante în spaţiul Mării Negre de care va trebui să se ţină seama.

Preşedintele României a ţinut să sublinieze - în tandem - deopotrivă importanţa Rusiei şi a Statelor Unite care au anunţat că vor participa financiar la aşa numitul fond al Mării Negre.

„România consideră că nici un proces de cooperare în reginuea Mării Negre nu poate fi complet fără aportul substanţial al Rusiei şi ne aşteptăm ca Federaţia Rusă să răspundă interesului manifestat de noi, având în vedere resursele politice, sociale şi economice generoase de care dispune”, a spus Traian Băsescu.

Situaţia de la Marea Neagră e o temă favorită de politică externă a preşedintelui. Cu ajutorul acestui forum spune el s-ar putea rezolva aşa numitele conflicte îngheţate. Preşedintele a vorbit de situaţia din Abhazia, Osetia de Sud, Nagorno Karabah şi Transnistria, conflicte care ar genera la rândul lor criminalitate transfrontalieră, trafic de droguri şi de persoane şi încălcări ale drepturilor omului.

Pe termen lung se doreşte concretizarea unei voinţe politice în rezolvarea crizelor din regiune, o înfiinţare a unei pieţe regionale a Mării Negre şi o dezvoltare a cooperării statelor din zonă pe tronsoane încă neexploatate.

Există însă pericolul ca acest forum să se suprapună unora dintre structurile deja existente în zonă. Un semnal de alarmă a fost tras de coordonatorul pactului de stabilitate în Europa de sud-est, Erhardt Busek.

"Din experienţa pe care o avem vă rog să evitaţi duplicarea. Există o mulţime de iniţiative regionale, nu trebuie ca unele să fie abandonate, va trebui însă creat un comitet care să poată stabili atribuţiunile fiecăruia la diferite nivele", a spus domnul Busek.

Traian Băsescu nu a menţionat planul românesc de rezolvare a conflictului din Transnistria, un plan care există deja, dar care aşteaptă să fie făcut public.