Corneliu Rusnac Corespondent BBC la Chişinău

Potrivit noului Cod, CCA urmează a fi compus din nouă membri, desemnaţi de către Parlamentul Republicii Moldova. Fiecare grup parlamentar din Legislativ va fi reprezentat de un anumit număr de membri în Consiliu, în funcţie de numărul de mandate deţinute.

Eliminarea ingerinţei politicului în televiziunea şi radioul naţional a fost una dintre promisiunile făcute de Preşedintele Vladimir Voronin la realegerea sa în funcţie acum un an.

Model european

Unul dintre liderii Partidului Comuniştilor, deputatul Victor Stepaniuc, a declarat că în procesul de elaborare a noului Cod al Audiovizualului s-a ţinut cont, în primul rand, de normele europene.

	Deputatul Partidului Comuniştilor, Victor Stepaniuc

"În general, documentul principal de care noi ne-am condos este Convenţia europenă cu privire la televiziunea transfrontalieră la care a aderat şi Republica Moldova."

"Nu sunt de accord cu colegii noştri care au încercat să atace colegii că ar deroga prea mult de la această convenţie", a spus Victor Stepaniuc.

Opoziţia - divizată

Codul a fost însă criticat dur de formaţiunea de opoziţie Alianţa Moldova Noastră. Deputatul AMN, Anatol Ţăranu, s-a referit, printre altele, la principiul de constituire a CCA pe care l-a apreciat drept instituire a unui control absolut asupra audiovizualului public.

Spuneţi-mi, chiar credeţi că acest cod într-adevăr va face ca audiovizualul nostrum să fie unul echidistant şi în afara ingerinţelor politice? Anatol Ţăranu

“Codul pe care dumneavoastră îl propuneţi şi împotriva căruia noi, reprezentanţii opoziţiei, am votat este un cod care face ca radioteleviziunea noastră să se prefacă din radioteleviziunea Partidului Comuniştilor în radioteleviziunea Partidului Comuniştilor şi Partidului Popular Creştin Democrat."

"Spuneţi-mi, chiar credeţi că acest cod într-adevăr va face ca audiovizualul nostrum să fie unul echidistant şi în afara ingerinţelor politice?”, s-a întrebat retoric deputatul AMN, făcând aluzie la alianţa dintre Comunişti şi PPCD la votarea Codului Audiovizualului.

	Angela Aramă spune că reprezentanţii societăţii civile vor face parte chiar din viitorul CCA

Anatol Ţăranu a mai acuzat Partidul Comuniştilor de faptul că, în pofida promisiunilor anterioare, nu a organizat discuţii publice pe marginea acestui cod şi a exclus societatea civilă de la controlul asupra audiovizualului public.

În replică, deputata PPCD, Angela Aramă, a negat că societatea civilă ar fi fost exclusă din procesul de control asupra audiovizualului public. Mai mult, a spus ea, reprezentanţii societăţii civile vor face parte chiar din viitorul Consiliu Coordonator al Audiovizualului.

“Putem adăuga printr-un amendament că grupurile parlamentare vor înainta aceste candidaturi pentru CCA din rândul societăţii civile. De fapt, altfec, nici nu se poate pentru că tocmai acolo se găsesc specialişti în audiovizual. Este de la sine înţeles”, a declarat Angela Aramă.

Dumitru Diacov: un compromis politic

Preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a cărui formaţiune, de asemenea, a votat noul cod al audiovizualului, a subliniat că acest document nu este altceva decât rezultatul unui compromis.

	Dumitru Diacov crede că documentul este rezultatul unui compromis

“Trebuie să recunoaştem că acest proiect este rodul situaţiei politice de astăzi din Parlamentul Republicii Moldova, compromisul maxim pe care noi putem să-l obţinem. Eu înţeleg că reprezentanţii diferitor fracţiuni abordează în mod diferit aceste probleme, dar asta este situaţia şi punctele de vedere ale facţiunilor din Parlament”, a spus liderul Partidului Democrat.

70 la sută dintre programe - în limba română

Codul Audiovizualului mai prevede că, începând cu 2010, 70 la sută din programele posturilor de radio şi televiziune vor trebui să fie obligatoriu în limba română, şi doar 30 la sută în alte limbi. Excepţie fac doar programele muzicale.

Multe dintre prevederile noului Cod al audiovizualului ar putea fi însă revăzute în lectură finală, întrucât documentul va fi trimis spre expertizare Consiliului Europei.

Forul de la Strasbourg a recomandat încă acum patru ani autorităţilor de la Chişinău să adopte o lege care ar asigura realmente independenţa audiovizualului public în Republica Moldova, recomandare care, potrivit mai multor analişti, întârzie deocamdată să fie îndeplinită.