"Populaţia trebuie să aibă, în mod real, acces la dosare"

Mai mult, preşedintele Băsescu avertizează că, în cazul în care luptele politice din interiorul conducerii CNSAS vor continua, ar putea cere Guvernului o ordonanţă de urgenţă care să permită accesul presei la dosarele fostei Securităţi.

Lupte interne

În contextul disputelor dintre Partidul Democrat şi cel Naţional Liberal - declanşate de numirea lui Corneliu Turianu (candidatul propus de PD) în defavoarea lui Constantin Ticu Dumitrescu (susţinut de PNL), la preşedinţia acestei instituţii, Traian Băsescu a lansat ideea depolitizării structurii de conducere a CNSAS:

"Desemnarea de către partide, de către oameni politici, a conducerii CNSAS n-a făcut decât să declanşeze o formidabilă bătălie a structurilor politico-economice pentru controlul informaţiilor din dosare".

"Va trebui să gândim foarte bine dacă acceptăm ca dosarele fostei Securităţi să fie disputate politic. S-a întâmplat acest lucru cu vechiul CNSAS şi se pare că nici noua structură a CNSAS nu este mai blândă".

"Trebuie să găsim formula legislativă pentru ca populaţia să aibă acces, în mod real, la informaţia din dosare şi nu la informaţia negociată între reprezentanţii politici din CNSAS".

Domnul Băsescu a avertizat că, în cazul în care "vor continua bătăliile politice la CNSAS", va cere guvernului "o ordonanţă de urgenţă prin care presa să aibă acces la dosare, să nu mai existe suspiciuni că se negociază dosare prin depozitele CNSAS".

Traian Băsescu a făcut aceste declaraţii luni, la şedinţa de bilanţ a SRI, unde directorul SRI, Radu Timofte, a oferit şi explicaţii despre gradul de predare a arhivelor fostei Securităţi către CNSAS.

Pentru a răspunde acuzaţiilor in legătură cu predarea incompletă a dosarelor, Radu Timofte a spus că "au fost predate şi documente care nu se regăsesc în nici o evidenţă a fostei Securităţi".

Criterii politice

Potrivit legii de funcţionare a CNSAS, pentru a ajunge membru al Colegiului acestei instituţii, o persoană trebuie să fie agreată, propusă şi susţinută de un partid parlamentar.

Prima generaţie de membri ai Colegiului CNSAS, votată acum 6 ani, avea următoarea componenţă: PNŢ-cd şi PDSR susţineau fiecare câte 3 membri, PD - 2, PRM, UDMR şi PNL - câte un singur membru.

PNL a deţinut prin Gheorghe Onişoru preşedinţia Colegiului CNSAS.

Spre deosebire de ceilalţi membri, preşedintele are dreptul la două voturi şi, uneori, acest lucru poate fi hotărâtor.

Aşa s-a întâmplat în cazul preşedintelui PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor.

În octombrie 2004, patru membri ai Colegiului - Andrei Pleşu, Mircea Dinescu, Horia Roman Patapievici şi Claudiu Secaşiu - au votat că, potrivit documentelor studiate, Corneliu Vadim Tudor ar fi făcut poliţie politică.

Ei au dat drept exemplu cazul mai multor intelectuali, printre care Octavian Paler, Horia Bernea, Dorin Tudoran, Mircea Iorgulescu şi Dan Manolescu, care ar fi intrat în vizorul Securităţii şi ar fi avut de suferit în urma rapoartelor întocmite de Securitate pe baza informaţiilor primite de la Corneliu Vadim Tudor.

Însă decizia finală a fost total opusă, ca urmare a votului celorlalţi patru membri ai Colegiului, printre care şi preşedintele Gheorghe Onişoru, al cărui vot a fost decisiv.

Horia Roman Patapievici, fost membru al Colegiului, declara într-un interviu că principala presiune politică asupra CNSAS ar veni chiar din refuzul serviciilor secrete de a livra arhiva dosarelor.