|
'Lista ţintelor posibile' ale atentatului plănuit de suspecţi | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Presa britanică continuă să dezbată pe larg cel mai mare proces de terorism în care sunt acuzaţi şapte musulmani britanici de conspiraţie în vederea organizării unor atentate pe teritoriul britanic. Unul dintre suspecţi - titrează The Independent - a încercat să cumpere o bombă murdară de la ruşi. Ziarul precizează că e vorba de un membru al unei celule teroriste britanice care lucra pentru un comandant al-Qaeda şi complota să cumpere o bombă radioactivă de la mafia rusească. The Guardian scrie că cei şapte acuzaţi - dintre care şase se crede că au fost instruiţi în Pakistan să construiască bombe - aveau de gând să arunce în aer unul dintre cele mai aglomerate centre comerciale ale Europei - cel de la Bluewater, de lângă Londra. Conform ziarului, atentatul ar fi urmat să aibă loc într-o sâmbătă. Alte posibile ţinte, adaugă The Times erau reţeaua de electricitate a Marii Britanii, un mare club de noapte din Londra şi sinagogi. Dar, scrie The Times, suspecţii nu şi-au dat seama că mişcările le erau urmărite de poliţie care pusese microfoane în unele din casele şi maşinile lor. The Times mai scrie că cei şapte cumpăraseră 600 de kg de nitrat de amoniu - un îngrăşământ chimic - susţinând că le trebuie pentru grădina de zarzavat. Cantitatea respectivă ar fi putut însă acoperi cinci terenuri de fotbal. În posesia suspecţilor s-a găsit şi o cantitate mai mică de pulbere de aluminiu. Substanţele explozive s-au găsit la un centru de depozitare a obiectelor personale de lângă Londra. Supraveghere
Un angajat al acestuia a devenit bănuitor în legătură cu substanţele depozitate acolo şi a anunţat poliţia care a înlocuit îngrăşămintele chimice cu o substanţă nepericuloasă şi a început o complexă operaţiune de urmărire a suspecţilor. Acuzarea crede că planurile privind organizarea atentatului erau în stadiul final în momentul în care au intervenit forţele speciale şi poliţia anti-tero. Pe 22 februarie 2004, un microfon plasat în casa lui Jawad Akbar - unul dintre suspecţi - a înregistrat o convorbire între membrii grupului care avansau propuneri privind posibile ţinte ale atentatului. Conform unuia dintre procurori, "Jawad Akbar s-a referit la atacarea unor rezervoare de apă, conducte de gaze, sau reţele de electricitate". "O altă posibilitate luată în calcul, era un club de noapte din Londra." Dl Akbar ar fi spus: "Cel mai mare club de noapte din centrul Londrei. Nimeni nu va putea pretinde că erau nevinovaţi toţi acei indivizi care dansează acolo". Ulterior el a adăugat: "Cred că ar fi uşor de atacat clubul; cu conducta de gaze ar fi mult mai dificil". Acelaşi suspect a fost înregistrat spunându-i soţiei lui că ar putea fi instruit pentru "o misiune măreaţă". 'Căutări înfrigurate'
Un alt suspect, Waheed Mahmood, a lucrat pentru o companie care operează reţeaua de electricitate a Angliei şi Ţării Galilor, precum şi infrastructura Marii Britanii de gaz sub presiune. Dl Mahmood ar fi fost înregistrat spunând că atentatele de la Madrid ar fi fost "absolut superbe", în vreme ce fratele său, Shujah, spunea că ar fi fost "fantastic" dacă ar fi avut loc în timpul vacanţei astfel încât victimele să fie familii întregi. Waheed Mahmood a sugerat la un moment dat să atace centrul comercial Bluewater într-o sâmbătă. El ar fi spus: "Nu ştiu cât de mare ar fi explozia, nu am făcut teste, dar putem face mâine - putem s-o facem mâine". 'Mafia rusă'
La audieri s-a aflat că în 2001 - când acuzatul Salahuddin Amin se afla în Pakistan - ar fi fost rugat de Abu Muhtir, un bărbat pe care l-a întâlnit într-o moschee din oraşul său natal, Luton, să contacteze un bărbat numit Abu Annis, în legătură cu o "bombă cu izotopi-radioactivi". Unul dintre procurorii acuzării le-a spus juraţilor: "Amin a luat legătura cu Abu Annis prin Internet şi acesta din urmă a spus că au contactat mafia rusă din Belgia. De la ruşi aveau de gând să cumpere bomba". Ulterior, acuzatul Amin a spus poliţiei că nu a crezut că oferta ar fi putut fi reală. Conform procurorului, Salahuddin Amin ar fi declarat că nu crede că "poţi merge să cumperi o bombă murdară şi apoi s-o foloseşti". Toţi cei şapte acuzaţi neagă faptul că ar fi conspirat că producă explozii. Trei dintre ei neagă faptul că ar fi posedat nitrat de amoniu, iar doi neagă faptul că ar fi posedat pulbere de aluminiu. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||