Oana Lungescu Corespondent BBC la Bruxelles

Ei au avertizat în acelaşi timp, la cererea Franţei, ca eventuala aderare depinde şi de capacitatea de absorbţie a Uniunii Europene de a primi noi membri.

Temerile vest-europenilor că extinderea a mers deja prea departe se reflectă şi în zvonurile contradictorii privind posibila amânare cu un an a României si Bulgariei.

Pe moment însă, asemenea zvonuri par alarmiste. L-am întrebat pe ministrul de externe francez Philippe Douste-Blazy dacă Uniunea Europeană e capabilă în acest moment să primească România şi Bulgaria sau dacă ele ar trebui amânate?

"Sunt absolut convins că toate ţările Europei sunt foarte fericite să primească România şi Bulgaria în Uniune. E o şansă pentru noi. Pe de altă parte, a spus domnul Douste Blazy, n-ar avea sens să introducem criterii şi să-i cerem Comisiei să facă rapoarte dacă nu le urmăm."

Reprezentantul altei ţări sceptice privind extinderea, ministrul de externe olandez Ben Bot, s-a arătat şi el mai curând pozitiv privind România şi Bulgaria.

"Cele două ţări fac tot ce pot, am petrecut patru zile în regiune săptămâna trecută şi cred că sunt pe drumul cel bun”, a spus domnul Bot. "Mai sunt multe de făcut, dar cred că trebuie să le încurajăm şi, daca menţinem presiunea, putem să le menţinem pe drumul cel bun. În principiu, trebuie să vedem dacă cele două ţări pot adera la 1 ianuarie 2007, cum e prevăzut, dar trebuie să aşteptăm rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene şi, pe baza lor, vom lua o decizie probabil spre sfârşitul anului”, a incheiat ministrul de externe olandez.

Cum vede aşadar lucrurile Comisarul pentru extindere Olli Rehn?

"Ambele ţări au facut progrese semnificative pentru a elimina lipsurile existente, în special privind reforma justiţiei şi crearea condiţiilor structurale pentru combaterea corupţiei şi crimei organizate. Aşadar, obiectivul aderarii în 2007 e fezabil pentru ambele ţări, a continuat domnul Rehn, dar trebuie să facă ultimele eforturi şi să-şi folosească toată energia pentru a aplica reformele, să arate că nimeni nu se află deasupra legii şi că eradichează corupţia la nivel inalt."

Domnul Rehn a confirmat că va face raportul final în mai şi că aşteaptă decizia liderilor europeni la summitul din iunie privind aderarerea României şi Bulgariei în 2007 sau 2008.

De fapt, domnul Rehn va face două rapoarte anul acesta - unul la 16 mai la Strasbourg, al doilea în noiembrie.

Oficialii europeni subliniază că o posibilă amânare a aderării trebuie discutată în prima parte a anului pentru că are consecinţe financiare importante.

Deci, spun ei, liderii europeni nu pot lăsa această decizie pentru sfârşitul anului.

Multi diplomaţi consideră că amânarea cu un an ar fi contraproductivă, descurajând guvernele român şi bulgar, şi ducând la consecinţe imprevizibile.

Dacă le amânăm cu un, spunea un diplomat, atunci de ce nu cu doi sau mai mulţi până când e gata de aderare şi Croaţia?

Dar amânarea cu un an, aşa numita clauză de salvgardare specială, nu e singurul mijloc de presiune de care dispune Uniunea Europeana.

Exista trei alte clauze de salvgardare care pot fi activate oricând anul acesta, cel mai probabil după ultimul raport de monitorizare al Comisiei, din luna noiembrie.

Dar ele pot fi activate în decurs de trei ani de la aderare.

E vorba de o clauză economica, una privind piaţa comună şi o a treia pentru justiţie şi afaceri interne.

Ele ar putea limita de exemplu anumite exporturi din România şi Bulgaria sau recunoaşterea hotarârilor lor judecatoresti în restul Uniunii Europene.

Cele două ţări ar fi deci membre ale Uniunii, dar nu cu drepturi depline.

Aceste clauze sunt prevăzute şi pentru cele zece ţări care au aderat în 2004, dar n-au fost niciodata activate.

Utilizarea lor pentru România şi Bulgaria ar transmite semnalul dorit, atât opiniei publice vest-europene, cât şi altor candidate precum Turcia, că aderarea nu e un proces automat, menţinând în acelaşi timp presiunea asupra celor două ţări până în ultima clipă şi chiar dincolo de momentul aderării. Este acesta un scenariu posibil? - l-am întrebat pe un înalt oficial european. E posibil, mi-a spus el, ba chiar foarte probabil, dar deocamdată decizia nu e luată.