Lumea are nevoie de petrolul iranian

Preşedintele Iranului pare să sugereze că, în cazul unor eventuale sancţiuni, Iranul ar putea da o replică dură Occidentului, reducând exporturile de petrol şi, implicit, determinând scumpirea petrolului pe pieţele internaţionale. Pe ce se bazează acest avertisment?

Iranul este al doilea producător de petrol din cadrul OPEC, după Arabia Saudită, şi este pe locul doi în lume ca volum al rezervelor de gaze naturale. Teheranul exportă între 2,5 şi 3 milioane de barili de petrol pe zi.

În ultimii ani, state cu un rol important pe scena internaţională au devenit puternic dependente de energia furnizată de Iran.

Pentru China de exemplu, Iranul este pe locul doi ca furnizor, în ce priveşte importurile de petrol. Este un motiv serios ca Beijing-ul să dorească menţinerea unor relaţii bune cu Teheranul. Nevoile crescânde de energie ale Chinei au determinat Beijing-ul să semneze contracte majore - cu valori estimate între 70 şi 100 de miliarde de dolari - asigurîndu-şi livrările de petrol şi gaze naturale. Între altele, în următorii 30 de ani, China ar urma să cumpere cel puţin 250 milioane de tone de gaze naturale din Iran. China a promis totodată să investească pentru dezvoltarea unor importante câmpuri petrolifere în Iran, urmând ca acestea să-i furnizeze în viitor 150 de mii de barili de petrol pe zi.

În competiţie cu China se află Japonia. În anul 2004, Japonia a ignorat obiecţiile Statelor Unite şi a semnat un acord cu Concernul petrolier naţional al Iranului pentru dezvoltarea unui mare câmp petrolifer în Azaardagaan. Prin acest acord, Japonia se va baza pe Iran pentru o şesime din necesarul său de petrol. Astfel, problemele legate de programul nuclear iranian pun Japonia într-o poziţie delicată, în relaţia cu Statele Unite.

Multe voci din industria energetică internaţională sugerează că impunerea de sancţiuni Iranului ar putea avea consecinţe grele. Preţul ţiţeiului este deja ridicat. O eventuală pierdere a Iranului ca mare exportator prezintă riscul de a spori şi mai mult preţul, iar aceasta ar putea afecta grav economiile multor ţări şi, de fapt, întreaga economie mondială.