|
Proiect legislativ privind controlul averilor | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ministrul Justiţiei Monica Macovei susţine necesitatea unei noi legi privind controlul averilor demnitarilor. Ea a prezentat miercuri, în cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Pro Democraţia, argumente în favoarea acestui proiect legislativ. Monica Macovei susţine că era nevoie de un asemnea proiect pentru că nu este drept ca unii să plătească impozite pe toate bunurile pe care le deţin, iar alţii să găsească tot felul de formule, prin care să-şi ascundă averile, multe dintre acestea fabuloase. În varianta propusă de ministrul Justiţiei, controlul averilor demnitarilor ar putea fi atribuţia a aproximativ 200 de inspectori grupaţi într-un aşa -umit Departament Naţional de Inetgritate, aflat în subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Soluţia impozitării aşa-numitei averi nejustificate a fost găsită după ce s-a constatat că procedura confiscării - funcţională în celelalte ţări europene - nu poate fi aplicată şi în România decât în baza unei hotărâri judecătoreşti care ar putea fi obţinută în ani de zile. Cine va fi supus acestui control “Acestui control îi sunt supuşi toţi cei care, potrivit legii, au obligaţia de a completa declaraţia de avere”, spune Monica Macovei; adică toţi demnitarii, toţi magistraţii, şi toţi funcţionarii publici. Proiectul este perfectibil, recunoaşte Monica Macovei. Deja au apărut discuţii privind cuantumul impozitului. Dacă ministrul Justiţiei e de părere că averile nejustificate trebuie impozitate cu 32%, preşedintele ANAF, Sebastian Bodu, susţine acesta nu poate fi mai mare de 16%, pentru că altminteri ar putea fi considerat o confiscare mascată. Ce înseamnă însă “avere nejustificată” şi cum poate fi ea diferenţiată de una dobândită ilegal? Sebastian Bodu a făcut, în cadrul dezbaterilor organizate de Asociaţia Pro Democraţia, distincţia între “illicit” şi “nejustificat”. “Ilicit înseamnă luare de mită şi obţinerea de foloase necuvenite. Nejustificat este un venit obţinut, de exemplu, din consultanţă.
Nu este un venit obţinut în urma unei infracţiuni - este un venit legal – şi nu a fost declarat. În multe cazuri, este vorba de evaziune fiscală. Dar până să se stabilească acest lucru, se va stabili că e nejustificat. În cazul în care avem de a face cu evaziune fiscală, avem legea evaziunii fiscale şi pedepse cu închisoarea; dar până la aplicarea acestor sancţiuni penale, noi dorim să obţinem aceşti bani”, a explicat Sebastian Bodu. Preşedintele ANAF a declarat că în cazul unor suspiciuni, verficarea averii se va extinde şi la rudele demnitarilor, pentru că, spune domnul Bodu, a devenit o obişnuinţă să avem parlamentari şi chiar funcţionari, cu soţii sau alte rude extrem de bogate. Pentru început însă, nu toate bunurile vor fi suspuse controlului. Sebastian Bodu vorbeşte de cele foarte evidente cum ar fi terenurile, casele, maşinile iahturile sau caii de curse. Obiecţii de fond şi de formă Cristian Diaconescu, purtătorul de cuvânt al PSD, e de părere că România ar avea nevoie de o asemenea lege dar că ea nu trebuie folosită ca răzbunare politică: “Cred că trebuie să ne gândim cât de extinsă este această lege, la ce se referă în mod esenţial, pentru că mulţi dintre noi ştim la cine se referă dar nu spunem.” De asemenea, Crisitian Diaconescu a mai spus că “averi au apărut peste noapte nu numai în curtea celor aflaţi la putere” şi că oricum, cei care s-au îmbogăţit “vor spune că nu au probleme şi că nu înţeleg de ce sunt demonizaţi”. Proiectul cu privire la controlul averilor este supus dezbaterii publice. Mulţi reprezentanţi ai societăţii civile par însă să fie sceptici cu privire la posibilitatea aplicării unui asemenea proiect. Sorin Ioniţă, de la Societatatea Academică Română, a spus că legea va ajuge, inevitabil, în Parlament, şi că acolo cei care doresc să lupte împotriva corupţiei sunt mult mai puţini decât cei care susţin corupţia. Tot miercuri, organizaţia Transparency International a cerut retragerea proiectului de lege privind controlul averilor, prezentat spre dezbaterea publică de ministerul Justiţiei. Organizaţia doreşte repunerea în discuţie a documentului după ce "deficienţele de fond şi formă pe care le conţine" vor fi remediate. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||