Cimitirul eroilor de la Coşniţa

Acolo era programată o ceremonie de comemorare a 14 ani de la începutul războiului de pe Nistru. Incidentul survine pe fonul eşecului repetat al negocierilor dintre cele două părţi - Chişinău şi Tiraspol.

Corneliu Rusnac a asistat la acest incident şi relatează:

“Mă aflu în faţa consiliului raional Dubăsari unde mai mulţi oameni s-au adunat pentru a marca cea de a 14-a aniversare a războiului de pe Nistru. Ceva mai târziu aceşti oameni vor încerca să ajungă la Cocieri unde va avea loc un miting de comemorare a victimelor acestui război. Ei vor încerca să ajungă la Cocieri prin Dubăsari, oraş controlat de separatiştii transnistreni”.

De dimineaţă, preşedintele raionului Dubăsari se arăta optimist cu privire la deplasarea la Cocieri, acolo unde a curs sânge în martie 1992.

„Noi ne vom deplasa, împreună cu acei băieţi care au luptat, care trăiesc aici şi cu cetăţenii care doresc să fie alături de noi şi, prin prezenţa lor să-şi aducă omagiul acestor eroi şi acelor patrioţi care astăzi locuiesc aici, în stânga Nistrului, pentru că trăind în aceste condiţii extrem de grele într-adevăr este un eroism şi atunci când cineva spune că războiul s-a terminat în 1992 nu are dreptate. El se va prelungi până atunci când va fi refăcută integritatea teritorială a ţării noastre”.

Suntem la postul grănicerilor transnistreni de lângă satul Pohrebea. Urma să trecem fără probleme, în coloană, până la Cocieri, dar am fost opriţi la acest post, pentru control.

De fapt am stat la acest post aproape două ore aşteptând permisiunea reprezentanţilor administraţiei transnistrene pentru a tranzita teritoriul controlat de ei până la Cocieri. Ni s-a spus că întrucât suntem jurnalişti avem nevoie de o acreditare specială de la Tiraspol.

„Dacă aţi avea acreditare de la Tiraspol aţi putea trece. Toţi jurnaliştii au fost scoşi din maşini. Comandamentul nostru trebuie să coordoneze totul cu comandamentul superior şi apoi vom vedea…”

Alţi jurnalişti au reuşit să treacă de barieră numai datorită faptului că s-au declarat persoane private şi nu reprezentanţi ai mass-media.

Echipa BBC însă nu a mai primit permisiunea de a trece şi a fost nevoită să se întoarcă la Coşniţa, ca şi Grigore Policinschi, de altfel, căruia, de asemenea i s-a interzis accesul în zona controlată de Tiraspol.

Şi această interdicţie i-a fost adusă la cunoştinţă de nimeni altul decât reprezentantul trupelor ruse de menţinere a păcii. Acest incident a avut loc sub ochii observatorilor militari şi reprezentanţilor OSCE.

„Forţele de menţinere a păcii, care se declară a fi imparţiale, îmi spun că ei au primit indicaţii, aţi fost martori, de la securitatea transnistreană, prin care îmi este interzis să mă duc şi-i întreb: care e sensul, de ce ar mai fi nevoie de voi aici? Ei îmi spun că nu pot face nimic pentru că îndeplinesc un ordin”.

	Grigore Policinski: "OSCEîşi demonstrează incapacitatea sau imposibilitatea de a se implica mai dur în situaţii de acest gen"

Iată cum apreciază Grigore Policinschi şi rolul OSCE în acest conflict.

„Cu părere de rău, OSCE, pentru a câta oară îşi demonstrează incapacitatea sau imposibilitatea de a se implica mai dur în situaţii de acest gen. Nimic altceva în afară de aceea că monitorizează sau pur şi simplu iau notiţe. Păi nu e primul an”.

Tiraspolul, spune Grigore Policinschi, a început să-şi instaleze posturi de vameşi şi grăniceri încă din 1999, adică aproximativ atunci când preşedinte al Rusiei a devenit Vladimir Putin.

„Cred eu că odată cu venirea la putere a domnului Putin, s-a schimbat politica strategică a Rusiei faţă de conflictele din spaţiul post-sovietic, inclusiv din Transnistria”.

Conflict care, se pare, va da încă multă bătaie de cap Uniunii Europene care, pe de o parte, îşi doreşte un spaţiu de siguranţă la frontierele sale, iar pe de alta încearcă să evite o confruntare diplomatică directă cu Rusia, de resursele energetice ale căreia depinde într-o măsură importantă.