Premierul Tăriceanu avertizează că pachetul de proiecte de legi privind securitatea naţională este elaborat, printre alţii, de foşti ofiţeri

"Punctul nostru de vedere a fost unul foarte clar exprimat şi anume, credem că este necesară o dezbatere publică, trebuie transparenţă şi nu trebuie să cădem în următoarea plasă - să preluăm nişte proiecte care au mai fost prezentate în 2002-2003, în perioada regimului Iliescu, pregătite de serviciile secrete şi care în loc să meargă către o consolidare a drepturilor democratice ale individului, a libertăţilor fundamentale, merg, din contră, către restrângerea acestor drepturi şi către creşterea atribuţiilor serviciilor." a spus premierul Tăriceanu.

"Aceste proiecte sunt pregătite de oameni care, din păcate, au avut inclusiv funcţii importante în vechea Securitate şi care ne învaţă acum pe noi regulile jocului democratic; şi nu avem nevoie. ", a mai declarat primul ministru la Realitatea TV.

Ce reproşează primul ministru

Pachetul de legi privind siguranţa naţională a fost discutat într-o primă lectură la jumătatea lunii februarie, în şedinţa CSAT. Este vorba printre altele de legea apărării naţionale, legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi securitate, de noile legi ale SRI şi SIE.

Textul legilor este deocamdată secret, el urmând să fie făcut public de abia peste două luni. Cu toate acestea, unele dintre prevederile legilor sunt contestate de către PNL.

În interviul acordat postului Realitatea, primul ministru - în acelaşi timp preşedinte PNL - Călin Popescu Tăriceanu vorbea despre prevederi care îngrădesc libertăţile democratice şi despre implicarea unor foşti lucrători ai Securităţii în redactarea legilor propuse de preşedinţie. Istoricul Marius Oprea, consilier de stat al primului ministru, explică despre cine ar putea fi vorba:

"M-am gândit automat la prezenţa generalului Aurel Rogojanu, cel care a fost şef de cabinet al lui Iulian Vlad şi care în momentul de faţă este unul dintre consilierii directorului SRI, Radu Timofte."

"Fără îndoială că asemenea prevederi vin din această zonă. Mă bazez, pe de o parte, pe poziţia pe care o deţine domnul Rogojanu în Serviciul Român de Informaţii în momentul de faţă, o poziţie care îl îndrituieşte, conform atribuţiilor de serviciu să participe la asemenea proiecte."

"Pe de altă parte, la modul de gândire al domnului Rogojanu care continuă să fie tributar provenienţei sale din rândurile fostei Securităţi", a declarat la BBC Marius Oprea.

Preşedintele Băsescu dă asigurări

Preşedintele Traian Băsescu dădea însă asigurări, într-un interviu recent la BBC, că legile privind siguranţa naţională nu vor aduce atingere libertăţilor cetăţeanului:

	Premierul şi preşedintele - poziţii diferite?

"Eu nu intenţionez să propun în vreo lege limitarea drepturilor omului. Exact pentru a feri orice derapaj legat de respectarea drepturilor omului... noi credem că la dimensiunile pe care le are România şi la obiectivele de mare interes pentru eventuale acte teroriste pe care le are România putem să stăm în afara unor opţiuni de afectare a drepturilor omului, cum ar fi ascultarea generalizată a telefoanelor sau urmărire de persoane neautorizată de justiţie şi decisă administrativ."

"Cred că putem utiliza pârghiile pe care le avem acum dar concentând efortul, punând eforturile instituţiilor care răspund de securitatea naţională în convergenţă şi nu lăsându-le să acţioneze fiecare disparat.", spunea preşedintele Băsescu.

Rolul CSAT

Un alt subiect de dispută privind legile siguranţei naţionale îl constituie rolul CSAT - aflat în prezent sub conducerea preşedintelui ţării. PNL a propus desfiinţarea CSAT, calificat drept structură de inspiraţie sovietică, şi preluarea atribuţiilor acestuia de către guvern.

	Şedinţă CSAT

PNL mai doreşte ca serviciile de informaţii să se afle sub control civil, adică al Parlamentului sau al guvernului, şi ca şefii acestor servicii să fie numiţi de premier.

La iniţiativa preşedintelui Băsescu a fost creată Comunitatea Naţională de Informaţii, care reuneşte serviciile secrete şi principalele instituţii cu atribuţii privind siguranţa naţională şi care este condusă de unul dintre consilierii şefului statului.