Preşedintele PNL, primul ministru Călin Popescu Tăriceanu

PNL explică în rezoluţia adoptată la Braşov că rostul alianţelor este "contraponderea la un adversar puternic", dar că partidele constitutive trebuia să aibă libertatea de-a merge singure mai departe atunci când adversarul dispare.

Pe de altă parte PNL respinge ideea că disensiunile dintre partidele fondatoare ale alianţei vor dispărea odată cu constituirea unui nou partid.

"Din istoria fuziunilor realizate de PNL (extrem de bogată şi spectaculoasă), reiese însă că asimilarea internă a unei fuziuni, chiar între partide de dimensiuni incomparabile, este de lungă durată, iar conflictele externe se transferă, la aceeaşi scară, în conflicte interne", se arată în document. Conducerea PNL este de părere că nu s-ar ajunge decât la un partid mai mare dar mai fracţionat.

'Electoratul nu doreşte fuziunea'

Autorii rezoluţiei resping şi ideea voinţei electoratului ca PNL şi PD să se constituie într-un singur partid. Întemeindu-şi analiza pe un studiu realizat de Biroul de Cercetări Sociale, PNL consideră că majoritatea electoratului nu vede în fuziune o temă importantă a politicii actuale.

"Se conturează astfel ideea că tema fuziunii nu se află pe agenda electoratului, ci este indusă de clasa politică", se scrie în rezoluţie.

Acelaşi argumentat al voinţei electoratului este invocat şi-n ceea ce priveşte trecerea noului partid la doctrina populară. Liderii PNL arată că acest curent este slab reprezentat în România şi că un partid mare şi-ar găsi mai curând locul în curentul liberal, îmbrăţişat de aproximativ 30 la sută dintre români.

	Preşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele executiv al PD, Adriean Videanu

Un alt element este că "partenerul extern vizat nu şi-a exprimat până acum nici interesul şi nici susţinerea. PD nu a primit decât calitatea de observator la PPE, şi nu are deocamdată semnale foarte încurajatoare; în plus, PPE este grupul cel mai reticent la integrarea europeană a României" se scrie în documentul adoptat de PNL la Braşov.

"Caracterul conflictual al relaţiei PNL cu şeful statului", este de asemenea citat drept motiv al imposibilităţii realizării fuziunii dintre cele două formaţiuni ale Alianţei Dreptate şi Adevăr.

Vicepreşedintele PNL Teodor Meleşcanu spune că "în prezent nu sunt întrunite condiţiile pentru realizarea fuziunii". De aceea, spune vicepreşedintele PNL "unul dintre lucrurile pe care le propunem este acela al prelungirii şi respectării alianţei dintre PNL şi PD"

PNL propune totuşi paşi spre fuziune

Deşi argumentele invocate de conducerea liberală par a combate ideea fuziunii, totuşi rezoluţia adoptată la Braşov se încheie cu o invitaţie către Partidul Democrat de-a realiza unificarea, dar în condiţiile liberalilor, şi anume prin constituirea unui partid mare care să se afilieze Internaţionale Liberale.

"Aceasta înseamnă că în guvern există în primul rând solidaritate. Aceasta înseamnă că fiecare partid îşi asumă porţiunea lui ca un adevărat partid de guvernare. Asta înseamnă că ies şi spun: sunt partid la guvernare şi acestea sunt acţiunile pe care le propun şi elementele pe care mi le asum!" Călin Popescu Tăriceanu

PNL propune şi câţiva paşi premergători fuziunii. Printre aceştia - prelungirea protocolului Alianţei până după alegerile prezidenţiale din 2009 şi participarea PNL şi PD pe liste comune la alegerile locale, inclusiv cele parţiale, la alegerile parlamentare şi la cele pentru Parlamentul European.

De asemenea PNL anunţă susţinerea candidaturii preşedintelui Traian Băsescu la un nou mandat prezidenţial, şi susţinerea fermă a acestuia pentru programul şi acţiunea guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu.

De altfel premierul Tăriceanu a îndemnat la solidaritate dar şi la asumarea responsabilităţii guvernării.

PD răspunde menţionând "acte ilegale" ale guvernului

În replică, preşedintele PD, Emil Boc, a declarat la BBC că formaţiunea sa menţine oferta de fuziune în conformitate cu calendarul propus anterior. Emil Boc a explicat nevoia afilierii la Partidul Popular prin dorinţa de-a îndepărta barierele ideologice existente între cele două formaţiuni, adăugând că fuziunea este în continuare posibilă.

"Acum dacă colegii liberali nu doresc să realizeze această fuziune trebuie să o spună. Partidul Democrat a făcut primul pas, situându-se acum pe centrul scenei politice româneşti. Deci din acest punct de vedere credem că acestă fuziune mai poate fi realizată, iar dacă unii nu o doresc acest lucru trebuie spus explicit", a spus Emil Boc.

Dacă prin solidaritate guvernamentală se înţelege solidaritate cu unele acte ilegale nu vom fi de acord. Preşedintele PD, Emil Boc

Pe de altă parte domnul Boc s-a plâns la rândul său de lipsa de solidaritate a PNL pe care îl acuză că trece prin guvern hotărâri fără o consultare prealabilă în forul de conducere al Alianţei.

Preşedintele PD a precizat însă că solidaritatea cu partenerii politici are unele limite şi a considerat "necolegiale" declaraţiile PNL.

"Dacă prin solidaritate guvernamentală se înţelege solidaritate cu unele acte ilegale nu vom fi de acord. Fie că vorbim de acordul cu Elveţia care a fost blocat la presiunile opinii publice, fie că vorbim de desfiinţarea magazinelor duty-free din vămi, pe care o cerem de mai mult timp, cu acest tip de acţiuni nu putem fi solidari. Solidaritatea noastră se bazează pe respectarea legii şi pe respectarea programului de guvernare", a spus Emil Boc.

Co-preşedintele alianţei a numit mai multe decizii ale guvernului care au fost adoptate de guvern, fără a fi discutate în alianţă: statutul minorităţilor, bugetul public pe 2006 sau hotărârea privind patrimoniul fundaţiei Gojdu. Preşedintele PD a adăugat că astfel de acţiuni ale guvernului vor fi criticate ori de câte ori nu se va discuta pentru obţinerea sprijinului Partidului Democrat.