Sintagma "grupuri de interese" a fost legată de numele guvernului şi adusă pentru prima oară în discuţie de preşedintele Băsescu într-un interviu la radioul public, în 2005.

Traian Băsescu i-a cerut atunci premierului Călin Popescu Tăriceanu să decidă dacă îl doreşte ca partener de guvernare pe preşedintele României sau alege grupurile din afara guvernului.

Dl Băsescu a declarat că serviciile de informaţii ar avea date despre eventuale influenţe economice asupra membrilor executivului.

Premierul i-a răspuns anunţând public că va cere declasificarea informaţiilor la care a făcut referire preşedintele. Ulterior, potrivit guvernului, SRI a comunicat că din informaţiile pe care le deţine nu reieşea că membri ai guvernului ar fi acţionat sub influenţa unor grupuri de interese economice.

Divergenţe preşedinte-premier

Tot din unghiul avertismentelor legate de "grupurile de interese" preşedintele a criticat şi faptul că premierul a renunţat să-şi dea demisia.

Preşedintele era un mare susţinător al alegerilor anticipate iar pasul înapoi al premierului a făcut imposibilă această mişcare.

Premierul şi-a motivat atunci gestul prin faptul că ţara trecea prin momente grele - era vorba de inundaţii.

O altă divergenţă de opinie între preşedinte şi premier a fost în cazul nominalizărilor membrilor în Consiliile de administraţie ale radioului şi televiziunii publice.

Preşedintele a refuzat s-o facă, primul ministru a făcut-o spunând că, din punctul de vedere al guvernului legea trebuie respectată.

Preşedintele nu s-a sfiit că critice guvernul ori de câte ori a avut ocazia. Mai mult, el a spus că nu se va feri să intervină dacă în alianţă va interveni o criză.

Premierul a replicat sec spunând că nu există motive pentru intervenţia sefului statului. Reproşurile sau avertismentele preşedintelui s-au lovit de cele mai multe ori de o reacţie mai degrabă relaxată şi oarecum detaşată a primului ministru.