Elena Vijulie

Amănuntele legate de averea considerabilă a lui Adrian Năstase nu ar fi putut fi făcute publice în absenţa legii privind declararea averilor demnitarilor.

Modificări

În cei 10 ani de când este în vigoare, legea a suferit numeroase modificări, dar a întâmpinat mereu opoziţia clasei politice - fie ea dominată de PSD, sau de unele din partidele aflate acum la guvernare.

Prima formă a legii privind controlul averilor demnitarilor a fost adoptată în 1996. Însă de-a lungul întregii legislaturi dominate de Convenţia Democratică, declaraţiile de avere făcute de demnitari au fost secrete.

Presiunile Uniunii Europene, dar şi ale organizaţiilor civice din ţară au condus în 2002 la refacerea legii, însă parcursul legislativ s-a dovedit a fi extrem de sinuos.

Senatorii PSD au modificat la un moment dat chiar proiectul guvernului Năstase, cerând ca declaraţiile de avere să nu poată fi publice, sau să nu poată fi reînnoite în fiecare an.

Prevederile concrete în legătură cu ce trebuie declarat păreau să creeze adevărate răzmeriţe în rândul partidului aflat atunci la guvernare.

Până la urmă, în primăvara lui 2003, demnitarii au depus primele declaraţii publice de avere care cuprind numai rudele de gradul I; magistraţii erau obligaţi prin lege să-şi extindă declaraţiile la rudele de gradul IV.

La propunerea actualului ministru al justiţiei, Monica Macovei, legea pentru controlul averilor a devenit mult mai cuprinzătoare.

Demnitarii sunt obligaţi să declare sumele exacte de peste 10 mii de euro, valoarea clădirilor pe care le deţin, colecţiile de artă şi bijuteriile, precum şi averea membrilor familiilor până la gradul III.

Este subliniată şi răspunderea penală pentru eventuale declaraţii false.

Lege 'incompletă'

Directorul Institutului de Politici Publice, Adrian Moraru, spune însă că legea privind averile demnitarilor este în continuare incompletă întrucât mecanismele de control nu funcţionează.

Adrian Moraru spune că iniţiativa guvernului de a transfera controlul averilor de la comisiile de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv cele 15 Curţi de Apel din ţară, în subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nu este tocmai inspirată.

Lucrurile nu se rezolvă dacă pe lângă comisiile ineficiente apare o structură nouă care să se ocupe de exact acelaşi lucru, crede Adrian Moraru.

Ar fi mai eficient dacă s-ar acorda "prerogative sporite actualelor comisii, care -e adevărat - nu prea-şi fac treaba. Ar trebui să fie sancţionaţi din acest motiv", a declarat domnul Moraru.

Institutul de Politici Publice reaminteşte că în februarie 2005 a înaintat comisiei de control a averilor de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de verificare a averilor a 128 de parlamentari care au întârziat depunerea declaraţiilor.

Pe lângă nume importante din PSD, precum Viorel Hrebenciuc, Ovidiu Muşetescu, sau Ioan Rus, apar şi personalităţi din partidele aflate acum la guvernare precum Radu Berceanu, Crin Antonescu, sau Anca Boagiu.

Potrivit Institutului de Politici Publice, cercetarea averilor celor 128 de foşti şi actuali parlamentari are nevoie de avizul ministerului de justiţie, aviz care nu a venit încă.