 | | | | | | | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
România doreşte sporirea capacităţii de înmagazinare a gazului metan | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Recent încheiata criză a gazelor dintre Rusia şi Ucraina a determinat inclusiv guvernul român să acorde mai multă atenţie aprovizionării cu gaze naturale, mai ales în condiţiile în care România importă 40% din cantitatea de gaz metan de care are nevoie. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat că România îşi propune mărirea capacităţii de stocare a gazelor naturale. "La sfârşitul anului 2007 vom avea o capacitate de înmagazinare de gaze de 6 miliarde de metri cubi, dublu faţă de acum. Dată fiind diferenţa de preţuri dintre perioada de vară şi cea de iarnă, creşterea capacităţii de înmagazinare poate duce la importante economii băneşti", a spus premierul Tăriceanu. Guvernul a discutat joi trei note prezentate de Ministerul Economiei şi Comerţului . Dacă prima se referea la mărirea capacităţii de stocare a gazelor naturale, celelalte două vizau o uşoară reorientare a industriei energetice din România deoarece arată preocuparea pentru construcţia a două noi hidrocentrale, una la Măcin, iar cealaltă la Tarniţa. Funcţionarea acesteia din urmă este legată de pornirea în viitor a reactoarelor doi şi trei ale centralei de la Cernavodă . Surse alternative de energie Premierul Tăriceanu a declarat că i-a cerut ministrului Economiei şi Comerţului, Codruţ Şereş, să analizeze şi costurile trecerii unor centrale termoelectrice de la consumul de gaze la cel de cărbune. Domnul Şereş ar trebui să-i prezinte premierului şi cantităţile de cărbune care ar fi necesare pentru reducerea consumului de gaze. Modul în care guvernul încearcă să găsească surse alternative de energie sau majorarea capacităţii de înmagazinare a gazelor naturale este însă criticat. Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Patronatului Român spun că anunţarea de către guvern a reluării acestor proiecte ar fi de fapt o tentativă de manipulare a opiniei publice, deoarece până acum nu s-au găsit fondurile necesare finanţării lor. "Ar fi trebuit să se constituie rezerve de gaze în România. Noi avem gaze în subsol şi s-au creat depozite naturale care pot fi reabilitate. Nu se rezolvă problema energiei exploatând mai mult subsolul ţării tale", a declarat la BBC Marian Miluţ, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român. Sunt gazele ruseşti prea scumpe? Dacă preţul mediu pe care România îl plăteşte pentru gazele importate din Rusia este sau nu unul bun încă nu se poate spune. Acest preţ este alcătuit din tarifele minime din timpul verii şi cele ridicate din timpul iernii. În acelaşi timp , conform domnului Şereş, preţul plătit de România este mai mic decât cel care se pare va fi cerut Bulgariei. Ministrul Codruţ Şereş spune însă că vrea să afle cum se formează preţului gazului şi a cerut detalii companiei WINTERSHALE, cea care intermediază vânzările Gazprom către România. "Am discutat cu preşedintele WINTERSHALE şi l-am rugat să-mi dea o desfăşurare a situaţiei gazelor de la preluarea de la Gazprom şi până la intrarea în România", a spus Codruţ Şereş. Ministerul Economiei şi Comerţului urmează să realizeze un studiu în care va fi simulată situaţia energetică provocată de oprirea totală a importului de gaze, din cauza, de exemplu, a unui accident. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Arhivă