Oana Lungescu corespondent BBC la Bruxelles

	Premierii Tony Blair şi Călin Popescu Tăriceanu şi preşedintele Traian Băsescu

Ele recuperează aproape tot ce pierduseră în precedentele propuneri britanice, plus mai multă flexibilitate pentru a cheltui fondurile de dezvoltare regională.

“La un moment dat trebuia să facem un acord”- a declarat premierul britanic Tony Blair, este un acord cate permite Europei să meargă înainte.

Rolul preşedinţiilor europene e să sacrifice interesul naţional în favoarea celui comunitar şi Tony Blair s-a conformat în cele din urmă.

Compromisul

E primul lider britanic care se atinge de sacrosanctul “cec” britanic obţinut de Margaret Thatcher acum peste 20 de ani, prin care Londra primeşte înapoi 2/3 din contribuţia la bugetul european pentru că beneficiază de mult mai puţine subvenţii agricole ca Franţa.

Tony Blair a oferit să renunţe la 10,5 miliarde de euro din acest rabat pentru a ajuta noile state membre.

	Tony Blair e primul premier britanic care renunţă la o parte din scutirile de bugetul UE de care benefia Londra

“Rabatul rămâne intact asupra tuturor cheltuielilor, cu excepţia celor pentru dezvoltarea economică în noile ţări europene; aşadar e o investiţie în viitor”, a justificat Tony Blair.

În schimb, el o obţinut revizuirea tuturor cheltuielilor europene, inclusiv a politicii agricole comune, ce reprezintă partea leului.

Dar va fi o revizie spre sfârşitul deceniului, care nu garantează şi reforma substanţială a subvenţiilor pentru fermieri în cursul acestui buget, aşa cum insistase premierul Blair.

Speranţa lui e că în 2009 la preşedinţia Frantei nu se va mai afla Jacques Chirac, protectorul fermierilor, ci o figură reformatoare.

Bugetul UE pe anii 2007-2013 (în euro) Cheltuieli totale: 862,36 miliarde Rabatul Marii Britanii redus cu 10,5 miliarde, de la un total de 50-55 miliarde Ajutor pentru noile ţări membre: 157 miliarde Ajutor pentru dezvoltare rurală: 292 miliarde Justiţie şi afaceri interne: 10,2 miliarde Ajutoare umanitare: 50 miliarde Costuri administrative: 50,3 miliarde

O altă speranţă e noul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, care a propus majoritatea soluţiilor în aceste negocieri.

Aparând relaxată şi zâmbitoare, Angela Merkel a descris relaţia franco-germană ca fiind motorul construcţiei europene.

Dar Angela Merkel a subliniat totuşi că pe lângă buna colaborare cu Franţa, “am găsit şi o înţelegere cu britanicii, ceea ce multora le părea de neimaginat”.

“E un semnal de speranţă în Europa”, a declarat cancelarul Gemaniei.

Aderarea României şi a Bulgariei

Întrebată despre şansele de aderare ale României şi Bulgariei după acordul bugetar, ea s-a arătat fermă, spunând că aderarea e posibilă în 2007, dar numai dacă ambele state îndeplinesc criteriile de aderare.

Pentru preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, acordul la care s-a ajuns prezintă avantaje clare.

E vorba de o suplimentare a sumelor destinate "fondurilor de coeziune" cu 446 milioane de euro.

În acest fel, România va beneficia anual după 2007 de 3,6 miliarde de euro, iar după 2010 de 4,6 miliarde de euro anual.

Banii vor fi alocaţi proiectelor pe care autorităţile trebuie să le întocmească în diverse domenii, de la infrastructură până la agricultură.

Ca un ultim cadou înainte de Crăciun, britanicii au repus în bugetul european miliardul de euro pentru cheltuieli administrative, a cărui retragere îl făcuse iniţial pe preşedintele Comisiei Europene, Jos Manuel Barroso, să avertizeze că aderarea României şi Bulgariei nu se va putea face în condiţiile adecvate.