Tatiana Niculescu

"Serviciile secrete au considerat că Sadam Hussein avea arme de distrugere în masă. Informaţiile s-au dovedit a fi greşite", a spus George Bush, adăugând că îşi asumă responsabilitatea deciziilor legate de Irak.

"Ca preşedinte, îmi asum responsabilitatea deciziei de a fi atacat Irakul şi pe aceea de a repara greşelile trecute prin reformarea serviciilor secrete", a mai spus el.

George Bush a explicat însă că absenţa armelor de distrugere în masă (care au constituit principala motivaţie a invadării Irakului) nu face mai puţin legitimă îndepărtarea de la putere a lui Sadam Hussein.

Serviciile secrete au considerat că Sadam Hussein avea arme de distrugere în masă. Informaţiile s-au dovedit a fi greşite George W. Bush

"Ţinând cont de trecutul lui Sadam şi de consecinţele atentatelor de la 11 septembrie, decizia mea de a-l înlocui pe Sadam Hussein a fost bună", a declarat preşedintele, în cel de al patrulea discurs pe tema războiului din Irak din ultimele două săptămâni.

Noua strategie de comunicarea a Casei Albe

Consilierii preşedintelui Bush au convenit să se evite din discursurile prezidenţiale cuvântul "insurgenţi" care se referă la grupările anti-americane din Irak. E preferat acum cuvântul "sadamişti", aplicat irakienilor sau altor aliaţi arabi care luptă împotriva prezenţei americane în Irak.

	Consilierii preşedintelui Bush au convenit să se evite din discursurile prezidenţiale cuvântul "insurgenţi"

Din cele patru discursuri recente pe tema războiului în Irak s-au desprins două idei principale: armata americană nu se va retrage din Irak până când nu obţine victorie deplină asupra "sadamiştilor" şi armata americană se va retrage din Irak pe măsură ce irakienii se vor dovedi capabili să-şi administreze singuri ţara ("as Iraqis stand up, we will stand down", este, celebra de acum, formulă folosită de preşedintele Bush).

Nici una dintre cele două afirmaţii nu dă un răspuns clar la întrebarea insistent formulată acum în Statele Unite despre calendarul retragerii trupelor din Irak.

Presa americană, devenită mult mai critică în 2005 decât fusese în timpul primului mandat al preşedintelui Bush, se întreabă când vor fi, până la urmă, retraşi soldaţii americani din Irak: după înfrângerea "sadamiştilor", după ce forţele de securitate irakiene se dovedesc în stare să preia lupta împotriva insurgenţilor sau la o dată aflată între cele două momente?

Cele patru discursuri ale preşedintelui marchează o nouă strategie în abordarea războiului din Irak şi ea a fost deja rezumată într-un document de 35 de pagini intitulat "Strategia naţională privind victoria în Irak".

Obiectivul principal este, potrivit documentului, dezvoltarea capacităţii irakienilor de a conduce singuri campania împotriva islamiştilor străini antiamericani din Irak şi de a-i neutraliza pe insurgenţi.

300 de milioane de dolari pentru presă

Noua strategie de comunicare a Casei Albe vizează şi propaganda mediatică în sprijinul războiului. Pentagonul a anunţat că se vor investi 300 de milioane de dolari într-o campanie de presă împotriva ideologiei de sorginte teroristă şi pentru atragerea opiniei publice internaţionale de partea politicii americane.

	Pentagonul a anunţat că se vor investi 300 de milioane de dolari într-o campanie de presă

Războiul electronic şi mediatic împotriva reţelei Al Qaeda se va da şi în ziare, la televiziuni, posturi de radio şi pe internet, în lumea întreagă, deopotrivă în statele aliate ale SUA şi în cele neimplicate în conflicte armate.

Durata declarată a proiectului este de cinci ani, timp în care ministerul american al apărării va publica articole pro-americane în presa din întreaga lume, fără să precizeze drept sursă guvernul SUA.

Firmele cărora li s-au încredinţat contracte în vederea campaniei de presă sunt SYColeman şi Lincoln Group din Washington şi Science Applications International Corp din San Diego.

Un proiect asemănător, care şi-a atras critici vehemente, a existat în timpul primului mandat al preşedintelui George W Bush, când se înfiinţase o aşa numită agenţie de influenţă strategică. Scopul agenţiei era de a intoxica presa străină cu ştiri despre războiul din Irak redactate de Pentagon.

	Agenţei i s-a datorat apariţia unui raport care acredita ideea că Sadam Hussein ar fi avut legătură cu atentatele de la 11 septembrie

Acestei agenţii i s-a datorat, la vremea respectivă, apariţia unui raport care acredita ideea că Sadam Hussein ar fi avut legătură cu atentatele de la 11 septembrie. Ulterior, preşedintele Bush a fost nevoit să recunoască public că nu exista nici o dovadă în acest sens. Agenţia a fost desfiinţată.

În ianuarie 2005, în urma unor dezvăluiri făcute de presa americană, George Bush cerea guvernului SUA să nu mai plătească comentatori şi analişti care să scrie în presă articole favorabile politicii administraţiei.

Cu prilejul deschiderii de către Pentagon a unei anchete interne pe această temă, s-a descoperit şi existenţa unei pagini de internet destinată Europei de Sud-Est, cu numele Southeast European Times.

Tot atunci, s-a aflat că 50 de ziarişti balcanici, printre care şi doi români, fuseseră angajaţi de Comandamentul European al SUA, prin intermediul firmei Anteon, cu sediul în Germania, ca să scrie articole favorabile politicii americane în Irak.