Ana Maria Bota Corespondentă BBC

	Tony Blair nu mai este la fel de popular în rândul statelor est-europene

Dimpotrivă, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso l-a acuzat pe dl Blair că joacă rolul şerifului din Nottingham, cel care lua de la săraci ca să dea bogaţilor.

E vorba de controversa privind viitorul buget al Uniunii Europene, asupra căruia dl Blair speră să găsească un compromis până la sfârşitul anului, când se încheie şi preşedinţia britanică a UE.

Până nu demult, el era campionul integrării fostelor ţări comuniste în Uniunea Europeană.

Acum însă, premierul britanic încearcă să convingă noile state membre să accepte reduceri în viitorul buget comunitar, în schimbul unui acord cât mai rapid.

Suspiciune între noii membri UE

În ultimele zile, premierul britanic s-a întâlnit cu premierii celor trei ţări baltice la Talin, în Estonia şi la Budapesta cu omologii săi din Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.

Ideile sale sunt privite cu suspiciune mai peste tot, şi în special în Polonia, cea mai mare dintre noile ţări membre.

Iată şi un exemplu de cum bugetul comunitar ar putea afecta direct o simplă companie din Polonia.

	Varşovia are nevoie mare de fonduri europene, ca de altfel întreaga Polonie

Krzysztof Mordzinski, unul din directorii companiei de tramvaie din Varşovia, speră în următorii ani să repare şinele, să modernizeze staţiile de aprovizionare şi să cumpere 15 tramvaie noi cu podea joasa, uşor accesibile.

Un singur tramvai costă două milioane şi jumătate de euro, iar întregul proiect va costa 50 de milioane, din care jumătate ar trebui plătite de Uniunea Europeană. Ce se întâmplă dacă banii de la Bruxelles nu vin?

"Nu ştiu", mi-a spus dl Mordzinski, "ar fi o problema serioasă, o primejdie pentru transportul nostru public. Avem nevoie de tramvaie noi şi de linii moderne, dar n-avem destui bani".

Nevoia de fonduri UE

Evident, nu e vorba numai de tramvaie. Varşovia are nevoie de mai multe linii de metrou, iar nevoile întregii Polonii sint imense: şosele mai bune pentru a atrage investitorii străini, noi staţii de purificare a apei şi proiecte de reducere a şomajului, care afectează aproape o cincime din populaţie.

În total, Polonia ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro pentru fonduri de dezvoltare în cei şapte ani ai ciclului bugetar care începe in 2007.

La Ministerul Dezvoltării Regionale, ajung în fiecare zi numeroase proiecte din toată Polonia, cerând fonduri UE.

Funcţionarii de aici spun însă că nu pot face o planificare exactă până când nu au toate cifrele bugetului, deci speră ca acordul să fie încheiat la summit-ul european de peste două săptămâni.

Dar până acum n-au reuşit să semneze decât 50% din contractele pentru fondurile UE din actualul buget, şi n-au cheltuit efectiv decât 4%.

Cum se va ajunge de la 4 la sută la sută la sută?

"În primul rând", mi-a spus Grazyna Gesicka, ministrul dezvoltarii regionale, "prin simplificarea procedurilor foarte birocratice pentru acordarea banilor şi apoi prin adoptarea unei legi mai flexibile privind achiziţiile publice."

Ea insistă că banii vor fi utilizaţi integral şi că un acord în decembrie e absolut necesar pentru dezvoltarea viitoare a Poloniei.

Pentru guvernul conservator polonez, care şi-a preluat atribuţiile doar în urmă cu câteva săptămâni, următoarele săptămâni vor fi foarte dificile.

Premierul Kazimierz Marcinkiewicz insistă şi el că vrea un compromis bugetar cât mai rapid, dar nu cu orice preţ.

	Premierul Kazimierz Marcinkiewicz

"E un proverb polonez care spune 'cine dă repede dă de două ori', dar cel mai important pentru noi e un buget bun. Dacă bugetul e prost, adică insuficient, mai bine să nu-l adoptăm acum şi să luăm o decizie mai târziu", declară premierul polonez.

Apropiaţii săi spun că dl Marcinziewicz se gândeşte deja la metode mai speciale de negociere.

Modelul "Robin Hood" inversat

De exemplu, ar putea să fumeze un trabuc, aşa cum a făcut fostul premier spaniol Jose Maria Aznar, pentru a obţine câţi mai mulţi bani de la cancelarul german Gerhard Schroeder, nefumător, când s-a decis actualul buget european în 1999.

Într-o sala de reuniune arhiplină la Bruxelles, euro-parlamentarii polonezi discută ce e de facut.

Consensul e că Polonia ar trebui să refuze propunerea lui Tony Blair şi să aştepte zile mai bune sub preşedinţia austriacă, anul viitor.

Sentimentul general e că Marea Britanie a trădat noile ţări membre, după cum mi-a spus vicepreşedintele Parlamentului European, Jacez Saryusz Wolski.

	Parlamentul European

"Suntem profund decepţionaţi de propunerea britanică, e contrară tuturor declaraţiilor pe care le-am salutat în trecut, când dl Blair spunea că extinderea e un succes şi că susţine noile ţări membre. Nu ne aşteptam la o asemenea propunere care victimizeaza noile membre în bugetul pe următorii şapte ani", spune euro-parlamentarul polonez.

Detaliile propunerii britanice vor fi publicate de-abia luni.

România şi Bulgaria vor trebui să le studieze atent, pentru că reducerea de 10 % a fondurilor regionale europene le-ar putea afecta şi pe ele.

Unii europarlamentari francezi şi germani sugerează de mult că amânarea acestor două ţări cu un an ar mai economisi nişte miliarde de euro, deşi decizia amânării nu va fi luată acum.

Dacă Germania şi Franţa, confruntate cu mari dificultăţi economice, vor sprijini propunerea britanică, acordul se va face probabil luna aceasta.

Mai ales că unele din noile ţări membre, precum Slovacia, dau deja semne că ar putea cădea la învoială contra unor proceduri mai simple de acordare a fondurilor europene sau a unor sume suplimentare pentru desfiinţarea centralelor nucleare.

Până acum, Uniunea a funcţionat pe principiul solidarităţii, apropiind economiile continentului prin transferul de fonduri de la ţările mai bogate la cele mai sărace.

Acum Tony Blair pare să schimbe regulile, luând de la cele mai sărace ţări membre pentru a uşura povara bugetară a celor mai bogate, inclusiv a Marii Britanii.

Acum mai mult ca oricând, polonezii şi ceilalţi est-europeni se tem că în Uniunea Europeană nu sunt decât membri de rangul doi.