|
'Directiva Bolkestein' nu-i defavorizează pe lucrătorii români din străinătate | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a încercat să lămurească astăzi ce prevede aşa-numita "directivă Bolkestein", care urmează să reglementeze piaţa serviciilor la nivel european. Directiva - aflată încă în stadiul de proiect - a produs îngrijorare şi proteste în mai multe ţări europene, inclusiv în România. Sindicaliştii din construcţii susţin că directiva Bolkestein va însemna că muncitorii români care care lucrează în străinătate, vor fi plătiţi cu salarii echivalente celor de acasă, adică mai mici decât cele din ţara în care lucrează. Jonathan Scheele susţine însă că lucrurile nu stau deloc aşa. 'Simplificarea procedurilor'
Domnul Scheele a explicat că Uniunea Europeană consideră necesară adoptarea unor reglementări comune privind piaţa serviciilor, "pentru că serviciile reprezintă 70% din Produsul Intern Brut (PIB) al Uniunii, iar în acest moment, o firmă cu sediul într-o anumită ţară europeană care doreşte să poată furniza servicii în toate celelalte 24 de state membre, trebuie să îşi deschidă filiale în toate aceste ţări. Iar asta, din cauza birocraţiei, costă nu doar timp, ci şi mulţi bani, de ordinul câtorva miliarde de euro", a explicat domnul Scheele. Directiva Bolkestein va simplifica mult aceste proceduri, plecând de la principiul: dacă o firmă este suficient de bună pentru a furniza servicii într-o ţară din Uniune, este suficient de bună pentru a furniza servicii în oricare altă ţară europeană. Muncitorii români se tem însă că în baza acestei directive a UE ar urma să fie plătiţi la fel ca acasă chiar şi atunci când ar lucra în străinătate. Reprezentantul Comisiei Europene la Bucureşti îi asigură însă pe muncitorii români că nu au motive de îngrijorare din acest punct de vedere. "Este adevărat că - după ce directiva va fi aprobată şi România va deveni membru al Uniunii - o firmă românească de construcţii, de exemplu, care vrea să lucreze într-o altă ţară europeană nu va trebui să îşi înfiinţeze o filială în acea ţară, ci va respecta legislaţia din ţara de origine, adică din România." Salarizare ca în ţara în care sunt detaşaţi muncitorii
"Dar sunt şi excepţii", atrage atenţia Jonathan Scheele. "În ceea ce priveşte salarizarea, numărul orelor de muncă, concediul minim plătit, protecţia muncii şi alte aspecte se aplică legea din ţara în care sunt detaşaţi muncitorii." "Cu alte cuvinte", a mai explicat domnul Scheele, "constructorii români detaşaţi în Germania vor trebui plătiţi cel puţin cu salariul minim din Germania". "De asemenea, continuând exemplul, firma românească va fi nevoită să respecte toate reglementările din contractul colectiv de muncă pe ramura construcţii din Germania." "Sindicaliştii din construcţii - care au protestat marţi în faţa sediului Delegaţiei Comisiei Europene par să nu fi înţeles acest aspect. - dar nici nu ne-au cerut explicaţii", a mai spus Jonathan Scheele. Până la adoptarea efectivă a acestei directive mai este însă cale lungă, deoarece dezbaterea sa în Parlamentul European nici măcar nu a început. Asta înseamnă că noile reglementări ar putea intra în vigoare, a explicat domnul Scheele, cel mai devreme peste doi ani. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||