Tatiana Niculescu

	Poliţiştii francezi fac faţă cu greu bandelor de cartier

Comentând miile de incendieri din ultimele săptămâni, unii sociologi francezi găsesc explicaţia în simbolul pe care-l reprezintă automobilul personal.

Potrivit teoriei lor, tinerii proveniţi din familii sărace de imigranţi distrug ceea ce visează să aibă şi nu pot avea din cauza marginalizării sociale.

De peste zece ani, în noaptea de 31 decembrie, bande de tineri dau foc maşinilor din parcări, în suburbiile oraşului francez Strasbourg. Ard câteva zeci, anual, spune Laurent Durasnel, a cărui familie provine din regiune.

De la un 'ritual' local - la mii de incendieri

Poliţia avertizează totdeauna populaţia că, în ajunul Anului Nou, pot apărea situaţii « incendiare ».

Urmează razii care îi vizează în special pe tinerii care par arabi sau africani. Culoarea pielii e suficientă ca să li se ceară actele la control, adaugă Durasnel.

	Politica dură a ministrului de interne Sarkozy se bucură de sprijinul multor francezi

Cei doi au luat-o la fugă şi, ascunzându-se în interiorul unei centrale electrice, au murit prin electrocutare.

Ministrul de interne, Nicolas Sarkozy, declara a doua zi că astfel de «lichele» trebuie puse la punct.

Cuvântul folosit de ministru, « racailles », a apărut pe prima pagină a ziarelor franceze şi a declanşat valuri de proteste în suburbii şi incendierea a câteva mii de maşini.

Poliţia de cartier

Până nu demult, misiunea poliţiştilor care efectuau razii de cartier era înlesnită de secţiile de cartier - "la police de proximité" - mai spune Laurent Durasnel, patronul unei firme de comunicaţii din Paris.

AUTOMOBILE ARSE 13 noiembrie: 284 12 noiembrie: 374 11 noiembrie: 502 10 noiembrie: 463 9 noiembrie: 394 8 noiembrie: 617 7 noiembrie: 1.400

Rolul secţiilor de poliţie din suburbii era să se familiarizeze cu locuitorii din aria de acoperire şi să cunoască bine realităţile locului, de la pensionari la adolescenţi, de la micii negustori la micii traficanţi, de la şomeri la zilieri.

Toată lumea îi cunoştea pe poliţiştii locali şi ei cunoşteau pe toată lumea.

Actualul ministru de interne, Nicolas Sarkozy, şi-a început mandatul prin desfiinţarea comisariatelor de poliţie din suburbii.

Astfel, au dispărut ultimele bastioane ale prezenţei administrative a statului în comunităţile de imigranţi săraci din marginea oraşelor.

"Intelectualii de stânga din Franţa consideră că Sarkozy e de vină şi că trebuie să demisioneze. Cei de dreapta vor să fie restabilită ordinea imediat. Eu vreau şi una şi alta, în timp ce extrema dreaptă ţine morţiş că musulmanii sunt de vină şi că Franţa ar fi pe cale să se islamizeze", mai spune Durasnel.

Cu chirie la stat

Suburbiile Parisului nu sunt locuite în exclusivitate de imigranţi arabi ori africani. André e sud-est european şi locuieşte într-unul dintre blocurile cu chirie la stat, numite pe scurt HLM ("Habitation à loyer modéré").

Vecinii lui sunt, ca şi el, imigranţi de a doua generaţie, pensionari, şomeri, zilieri, muncitori la negru sau tineri angajaţi cu contracte pe termen scurt.

Majoritatea locuitorilor din HLM-uri sunt beneficiari ai ajutorului de şomaj, pe care-l pot primi fără întrerupere şi la peste un an de la data disponibilizării.

Cei lipsiţi de orice venit, precum André, primesc aşa numitul RMI ("Revenu Minimum d'Insertion"), ajutor social care se ridică la aproximativ 400 de euro pe lună.

	Suburbiile Parisului nu sunt locuite în exclusivitate de imigranţi arabi ori africani

Părinţii lui au venit în Franţa la sfârşitul anilor ‘60, când tocmai avuseseră loc protestele studenţilor francezi.

"Acum e revolta celor care ar visa să fie studenţi şi care, lipsiţi de instrucţie, cu greu îşi pot găsi un loc de muncă, explică Laurent Durasnel. Părinţii lor mai lucrează încă la uzinele Citroen din Clichy-sous-Bois, care au angajat mulţi imigranţi în anii 60. Pe-atunci, studenţii căutau să-i mobilizeze însă pe muncitorii de la Renault. E ceva cu maşinile astea".

De pe 27 octombrie, când au început incendierile de maşini, au fost arestate peste 2500 de persoane, în mare parte, de origine arabă şi africană.

Solidaritatea socială în pragul falimentului

Cei care profită de pe urma sistemului de protecţie socială, francezi de origine sau de adopţie, preferă să lucreze la negru şi câştigă, pe lângă RMI, un venit suficient ca să nu mai simtă nevoia unei slujbe pe termen lung. Un loc de muncă stabil presupune efort şi diverse constrângeri.

În suburbiile sărace, numărul şomerilor atinge 75%. "Şi când n-ai treabă, te apuci de tot felul de lucruri, de la trafic de droguri la incendiat de maşini", spune André.

	Tulburările din Franţa durează de 18 nopţi

Ca şi ajutorul de şomaj, RMI şi CMU sunt plătite din taxele şi impozitele celor care muncesc, în baza unui sistem de solidaritate socială invidiat de multe state occidentale, dar care se află, în prezent, în criză majoră de fonduri.

Sistemul public de sănătate a înregistrat anul trecut un deficit de 14 miliarde de euro, iar in 2005, de 12 miliarde. Guvernul Franţei a stabilit că suma care să fie cheltuită în domeniul sănătăţii în 2006 să se limiteze la 140 de miliarde de euro, adică la de două ori bugetul României!

Pagubele făcute în ultimele săptămâni de tinerii - mulţi dintre ei, beneficiari ai RMI - care au incendiat în jur de 8000 de maşini particulare, sunt estimate la 200 de milioane de euro.