Primul ministru a anunţat o rectificare bugetară pe 2005

Însă, a declarat domnul Pogea, aceste proiecte trebuie să fie orientate spre reabilitarea infrastructurii şcolare şi nu spre majorarea salariilor, chiar dacă asta va presupune alocarea a cinci la sută din PIB şi majorarea deficitului bugetar.

Printre proiectele nominalizate de ministrul de stat Pogea sunt cele referitoare la construirea sau reparaţia capitală a unor cămine, dotarea laboratoarelor cu echipamente moderne, îmbunătăţirea infrastructurii în sistemul de învăţământ, achiziţionarea de calculatoare pentru şcoli.

Tot vineri, premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat sporirea fondurilor pentru educaţie, sănătate şi asistenţă socială. Fonduri suplimentare va primi şi ministerul de interne.

Nu este însă vorba, cum s-ar putea crede de reaşezări ale bugetului pe 2006, mult disputat în ultimele săptămâni, ci de o rectificare bugetară pe anul în curs.

Banii vin de la alte ministere - care nu şi-au putut finaliza proiectele de investiţii prevăzute şi din sporirea veniturilor.

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu i-a invitat la Palatul Victoria, sâmbătă, pe reprezentanţii sindicatelor din învăţământ, ca să le prezinte soluţiile identificate de Guvern privind finanţarea învăţământului cu 5% din PIB.

Nu salarii mai mari, ci reforma sistemului

Primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu spune că reforma trebuie să pornească, de fapt, din interiorul sistemului de învăţământ.

	Ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu

La rândul său, ministrul de finanţe, Sebastian Vlădescu a declarat că în privinţa fondurilor de salarii de la bugetul de stat nu se mai pot face ajustări. În schimb, el i-a dat dreptate preşedintelui Băsescu, potrivit căruia educaţia ar trebui să primească 5% din PIB, dar nu pentru salarii, ci pentru reformarea sistemului.

Singura posibilitate de mărire a salariilor din învăţământ ar fi, potrivit ministrului de finanţe, restructurarea posturilor. Oricum, a avertizat Sebastian Vlădescu, lefurile nu vor creşte mai mult decât rata inflaţiei.

Potrivit rectificării bugetare aprobate vineri, bugetul educaţiei a primit 300 de miliarde de lei vechi pentru căminele studenţeşti şi alte cheltuieli în universităţi şi 167 de miliarde pentru plata curentă a salariilor profesorilor.

Sindicatele - în continuare, nemulţumite

Preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, Cătălin Croitoru spune că fondurile alocate nu au nici o legătură cu revendicările profesorilor aflaţi în grevă - care privesc legea bugetului pe 2006. În plus, adaugă el, negocierile cu guvernul trenează pentru că reprezentanţii statului nu oferă practic nimic.

	Imagine dintr-o şcoală bucureşteană, înainte de grevă

La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea spune că proiectul de buget al guvernului permite majorarea salariilor anul viitor cu mai puţin decât rata prognozată a inflaţiei, cu alte cuvinte salariile profesorilor vor scădea în termeni reali.

Sindicatele nu au reuşit până la această oră să depăşească pragul celor 1800 de miliarde, oferite în plus faţă de bugetul iniţial, în cursul discuţiilor purtate în faţa Comisiilor de Buget Finanţe ale Parlamentului.

Aceasta înseamnă că banii pentru educaţie reprezintă mai puţin de pragul de patru procente din PIB, prevăzut de legea învăţământului. Sindicatele solicită o sporire a fondurilor pentru educaţie cu aproape 1 miliard şi jumătate de euro - adică echivalentul a 6 % din PIB.

Reprezentanţii sindicatelor susţin că este inacceptabil ca un profesor cu gradul I, cu cea mai mare vechime, să aibă un salariu brut de 13 milioane de lei, în timp ce un debutant să-şi înceapă cariera cu 6 milioane de lei, impozabil.