|
Studiu despre independenţa sistemului judiciar | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Organizaţia Transparency International a elaborat la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, un studiu al cărui scop este de a scoate în evidenţă a felului în care judecătorii şi procurorii români văd independenţa sistemului judiciar. Studiul este solicitat României în fiecare an de către Uniunea Europeană ca parte a calendarului de aderare şi se concentrează pe elementele care duc la întărirea sau slăbirea independenţei sistemului judiciar. Conform rezultatelor studiului, magistraţii care au spus că există presiuni asupra actului de justiţie, au menţionat partidele politice ca sursă principală de presiuni. Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România, Viorica Costiniu, spune că presiunea din partea zonei politice a fost reclamat de multă vreme de către magistraţii din România.
"Afirmaţii de genul sunteţi independenţi şi ca atare acţionaţi în consecinţă pentru ca apoi să vină declaraţii destul de ameninţătoare şi cu iz sancţionatoriu ceea ce anihilează o chestiune care nu este suficient să fie cuprinsă în lege, trebuie să îmi oferi şi condiţiile reale de exercitare a independenţei", spune doamna Costiniu. Viorica Costiniu spune că oamenii politici ar trebui să discearnă între problemele generale ale justiţiei, în care politicienii îşi pot spune punctul de vedere, şi cazurile concrete, procese sau dosare, în privinţa cărora reprezentanţii clasei politice ar trebui să se abţină şi să lase justiţia să decidă. Potrivit studiului elaborat de Transparency International, 73% dintre procurorii şi judecătorii întrebaţi au spus că partidele politice au exercitat presiuni pentru numirea în funcţii de conducere a unor magistraţi. O altă problemă a sistemulu juridic din România este, conform opiniilor judecătorilor şi procurorilor chestionaţi, slaba pregătire profesională a magistraţilor. Victor Alistar, coordonatorul studiului Transparency International spune că "magistraţii au semnalat ca principal factor pentru slaba calitate a actului de justiţie, slaba pregătire a profesională. "Procentul este de 29,7%, adică unul din trei magistraţi a invocat slaba pregătire profesională a judecătorilor şi procurorilor ca sursă a slabei calităţi a actului de justiţie." Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România spune că această stare de fapt s-ar explica prin felul în care au intrat unii judecători şi procurori în magistratură, prin accesul la documentare a magistraţilor dar şi prin instabilitatea legislativă care face dificilă formarea unei baze de pregătire a judecătorilor şi magistraţilor. | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||