Monitori la graniţa Moldova-Ucraina pe segmentul transnistrean

Este prima oară când Uniunea Europeană se implică atât de profund în fosta Uniune Sovietică.

După mai multe runde de discuţie, ambasadorii europeni au dat lumină verde misiunii de monitorizare cerută în luna iunie de guvernele de la Chişinău şi Kiev.

Circa 50 de monitori ar trebui să sosească la graniţa în decembrie, în special pe segmentul transnistrean, lung de 454 de kilometri.

De doi ani de zile, diplomaţii europeni caută o soluţie pentru Transnistria, pe care o descriu drept "o gaura neagră," o placă turnantă pentru traficul de mărfuri şi arme care se va apropia şi mai mult de frontierele Uniunii Europene lărgite odata cu aderarea României.

Până acum, ei s-au ferit să păsească într-un teritoriu pe care Rusia îl consideră încă zona ei firească de influenţă.

Dar venirea la putere a noului guvern ucrainean, mult mai orientat spre occident, a schimbat dinamica în regiune. "E o oportunitate de care trebuie să profităm", spune un diplomat european.

Cele 25 de state membre vor trebui însă să decidă cine va plăti costul, estimat la 3 milioane de euro, al misiunii, pe primele şase luni. E posibilă apoi prelungirea ei pe încă un an.

Va fi vorba cu siguranţă de echipe mobile mixte de grăniceri şi vameşi, care oferă sfaturi şi pregătire la faţa locului.

Nu e clar însă dacă mandatul lor va fi la fel de puternic cât au cerut experţii europeni care s-au deplasat la graniţa moldo-ucraineană la sfârşitul lunii august.

Ei au cerut ca monitorii să poata deschide camioane şi containere deja verificate şi sigilate şi să poată efectua inspecţii inopinate.