Violenţele au început ieri şi au la bază lupta pentru supremaţie din sânul comunităţii musulmanilor şiiţi - care sunt majoritari în Irak.

Ciocnirile de ieri par să fi fost declanşate de încercarea clericului şiit radical Moqtada al-Sadr de a-şi redeschide biroul din oraşul Najaf - care fusese închis anul trecut, în urma acordului de încetare a focului.

"Au dat foc biroului, spune directorul acestuia, Salah al-Ubeidi. Noi considerăm locul acesta drept sacru deoarece de aici s-a purtat rezistenţa împotriva lui Saddam", mai spune el.

În atacul de ieri asupra lui au murit cinci oameni.

Nu este foarte clar ce anume a declanşat violenţele de ieri, dar suporterii lui al-Sadr dau vina pe o miliţie proguvernamentală:

"Ne-a atacat un grup care se autointitulează Musulmanii, sau forţele al-Hakim Badr", spune un martor ocular.

Reprezentanţii grupului au condamnat însă atacul de la Najaf. La fel a făcut şi primul ministru al Irakului, Ibrahim al-Jaafari:

"Condamn şi regret atacurile împotriva unor clerici, şi pe cele împotriva oricărui cetăţean irakian. Voi forma un comitet de anchetă ca să aflăm cine a provocat violenţele din Najaf", a spus premierul.

Astăzi însă susţinătorii clericului Moqtada al-Sadr - cunoscuţi sub numele de Armata lui Mehdi - au iniţiat acţiuni de răzbunare - inclusiv în cartierul Sadr City din Bagdad. Se relatează că au avut loc violenţe şi în alte oraşe şiite.

Competiţia dintre cele două facţiuni şiite a început imediat după înlăturarea de la putere a lui Saddam Hussein în urmă cu peste doi ani - dar subiectul constituţiei a redeschis conflictul la cote înalte.

Unul dintre cele mai mari partide religioase şiite, Consiliul Suprem pentru Revoluţia Islamică în Irak - partid ce se bucură de sprijinul Iranului - susţine idea formării unei regiuni şiite autonome în cadrul unui Irak federeal.

Clericul radical, Moqtada al-Sadr se opune însă acestei idei şi a format o alianţă tactică cu suniţii care susţin şi ei că o atare decizie ar conduce la dezmembrarea Irakului.

Fareed Sabri - reprezentantul la Londra al Partidului Islamic Irakian al suniţilor:

"Problema este că se acordă prea multe puteri provinciilor. Adică li se permite să aibă reprezentanţi chiar şi în străinătate, li se permtie să poată schimba legile federale şi în proiectul de constituţie se spune că dacă e o contradicţie între legea regională şi cea federeală, atunci primează legea regională".

Asta va conduce la divizarea ţării, spune reprezentantul suniţilor adăugând că noua constituţie nu poate fi adoptată contra cronometru doar pentru că americanii se grăbesc să se retragă din Irak.

De aceeaşi părere este şi consilierul ambasadorului irakian la Londra care este membru al Consiliului Suprem pentru Revoluţia Islamică în Irak. Ali al Bayatyi spune că în sfârşit după 30 de ani de dictatură încep să funcţioneze principiile democraţiei care implică o multitudine de vederi şi dezbateri pe marginea lor.

În orice caz, spune el:

"În cele din urmă toată lumea va trebui să facă compromisuri. Nimeni nu va obţine ce doreşte ... nici kurzii din nord, nici şiiţii din sud, nici suniţii şi şiiţii din vest".