|
G8, sărăcia, globalizarea şi protestele | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
A mai rămas o săptămână până la summitul G8 din Scoţia - forumul la care liderii marilor puteri economice discută problemele cu care se confruntă lumea, iar reprezentanţii a sute de mişcări şi organizaţii protestează împotriva inechităţii şi globalizării. Protestatarii decişi să se facă auziţi au închiriat zeci de autobuze şi chiar câteva trenuri. Însă în spiritul protestului, metoda cea mai "pură" de a merge la Edinburg este cu bicicleta. 20 de ciclişti fac ultimele pregătiri înainte de a porni într-o nouă zi de pedalat în voie spre Scoţia. Margaret Hansen este lidera acestui grup nu foarte numeros, dar cu siguranţă, foarte entuziast. Toţi participanţii au tricouri şi steaguri albe. Nu au ambiţia să ajungă foarte repede la Edinburgh dar vor să facă o impresie puternică pe tot drumul până la destinaţie.
Cei mai mulţi sunt în viaţa de zi cu zi oameni cu profesii respectabile, care se bucură de un nivel de trai mai mult decât decent. Ce îi face să lase traiul comod de acasă pentru şaua tare şi cel puţin o săptămână de pedalat prin caniculă, ploaie, vânt şi praf ? "Facem parte din Campania pentru Eradicarea Sărăciei", spune Margaret Hansen. "Dorim ştergerea datoriilor acumulate de cele mai sărace ţări din lume, vrem echitate în relaţiile comerciale şi mai multe ajutoare pentru aceste ţări. Ne-am gândit că mergând cu bicicleta de la Londra la Edinburgh vom atrage atenţia multor oameni şi îi vom convinge să sprijine această campanie". Toate bune şi frumoase, dar ce garanţii există că mesajul ajunge şi la cei 8 lideri care au de fapt puterea de decizie ?
Margaret Hansen recunoaşte că zgomotul pe care îl face coloana de ciclişti nu va ajunge până la vârf. Cel puţin, nu direct. Ea speră că oamenii care au priceput mesajul vor face presiuni asupra politicienilor - le vor trimite scrisori sau mesaje electronice şi le vor cere să ia deciziile cheie pentru combaterea sărăciei. Pe de altă parte, englezii sunt firi pragmatice. Mulţi atrag atenţia asupra faptului că sărăcie există şi în Marea Britanie. Împotriva ei cine mai protestează ? Doamna Hansen răspunde cu diplomaţie - pe noi ne preocupă cei care trăiesc în sărăcie extremă, cu mai puţin de un dolar pe zi şi dezechilibrul care există între vestul bogat şi sudul sărac.
În coloana care se îndreaptă spre Edinburgh pedalează şi un veteran al acestui gen de acţiuni. Roger Harrington este la a 7-a campanie pe două roţi şi spune că în ciuda aparenţelor, efortul merită. El spune că de fiecare dată au existat unele progrese, dar anul acesta e cu totul special. Deja mai multe guverne occidentale au anunţat ştergerea unor datorii şi acordarea de ajutoare suplimentare. Aşa stând lucrurile, Roger are o solicitare foarte precisă pentru marile puteri economice. "Le-aş cere să-şi respecte promisiunile. Au promis ştergerea datoriilor, ajutoare şi un comerţ echitabil, dar din păcate promisiunile nu se materializează de fiecare dată. Sper ca de data aceasta să se ţină de cuvânt şi mai sper că vor avea în vedere toate ţările care au nevoie de ajutor, nu doar pe unele dintre ele". |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||