Kashif Ahmad a vrut la un moment dat să îşi facă un garaj. După ce a studiat mai multe oferte, s-a oprit la constructorul Olaf Oje. A luat legătura cu el pentru a stabili detaliile, dar în loc de un calendar de lucrări a primit o scrisoare mai neobişnuită.

În esenţă, scrisoarea spune "îmi pare rău, nu pot să fac această lucrare pentru că sunteţi musulman, şi nici unul dintre angajaţii mei nu vrea să lucreze la dumneavoastră".

Avea un nume musulman şi asta nu mi-a plăcut deloc. E dreptul meu să decid pentru cine vreau să lucrez. Olaf Oje

Domnul Ahmed povesteşte că a fost şocat. Nu i-a venit să creadă că cineva poate scrie aşa ceva într-un document oficial, cu antetul companiei.

Constructorul Olaf Oje nu are însă nici o umbră de regret. Pentru el, toţi musulmanii sunt potenţiali terorişti.

"Am avut o întâlnire cu acest pakistanez, sau iranian, ce era. În orice caz, avea un nume musulman şi asta nu mi-a plăcut deloc. E dreptul meu să decid pentru cine vreau să lucrez", spune constructorul.

În realitate, nu e chiar aşa. Kashif Ahmed a făcut reclamaţie la poliţie şi Olaf Oje a fost amendat cu 4500 de dolari pentru că legea nu permite nimănui să refuze un client pe criterii de rasă, etnie sau religie.

Din păcate, de multe ori legea nu se aplică.

Aceasta e o discuţie înregistrată pe ascuns între patronul unui bar din Oslo şi şeful unei companii care îi furnizează agenţii de pază. Cel din urmă se numeşte Yalal Yusouf iar majoritatea angajaţilor lui sunt musulmani. În discuţia înregistrată de domnul Yusouf, patronul barului se plânge că bodyguarzii sunt "prea mulţi coloraţi".

Şi acest caz a fost raportat la poliţie, cu tot cu înregistrarea discuţiei, dar autorităţile au considerat că nu sunt probe suficiente care să demonstreze o atitudine rasistă.

Norvegia este o ţară destul de omogenă din punct de vedere etnic. Deşi în capitală populaţia de origine non-occidentală reprezintă 20% din total, la nivel naţional procentul este de numai 4%.

Este foarte dificil de adunat probe solide în aceste cazuri şi se pune o presiune foarte mare asupra celui care face plângerea. Ella Ghosh

Ella Ghosh, de la Centrul pentru Combaterea Discriminării din Oslo spune că pe masa ei ajung anual cam 200 de plângeri. Foarte puţine devin însă acţiuni în justiţie.

"Este foarte dificil de adunat probe solide în aceste cazuri şi se pune o presiune foarte mare asupra celui care face plângerea", spune ea.

"Mulţi se gândesc şi la riscuri - dacă acţiunea este respinsă, mai au de plătit şi cheltuielile de judecată", spune Ella Ghosh.

Într-un raport publicat nu demult, comisia ONU pentru drepturi economice, sociale şi culturale critică Norvegia, afirmând că autorităţile nu iau măsuri eficiente de combatere a discriminării.

Guvernul din Oslo şi-a pregătit deja răspunsul - o nouă lege care va intra în vigoare anul viitor, şi care, după cum explică ministrul imigraţiei Erna Solberg, va oferi o protecţie mai bună.

"Legea va acţiona direct şi indirect la toate nivelele sociale. De exemplu, dacă o practică are efecte adverse asupra minorităţilor, chiar şi fără intenţie, va fi declarată automat discriminatorie, şi pedepsită de lege", spune ministrul imigraţiei.

Între timp, Yalal Yusuf bate străzile din Oslo în căutare de contracte pentru agenţii lui de pază. Noua lege îi dă speranţe, dar după toate prin câte a trecut, nu mai crede decât în ceea ce vede.