|
Tinerii iranieni se trezesc la realitate | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Vineri, iranienii sunt chemaţi la vot în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. În urma primului tur - spre surpriza tuturor - pe locul al doilea s-a plasat unul dintre candidaţii ultra-conservatori: Mahmoud Ahmadinejad, fostul primar al Teheranului. Într-o campanie caracterizată de promisiuni privind reformele liberale şi în care toţi candidaţii - chiar şi un fost şef al poliţiei - au încercat să se prezinte drept campioni ai reformei, sau ai drepturilor femeilor, singurul care nu a făcut nici o tentativă să câştige voturile electoratului liberal a fost dl. Ahmadinejad. Campania lui a fost caracterizată de o retorică foarte severă. A promis "să taie capul" oficialilor corupţi şi a declarat că Iranul "nu a făcut o Revoluţie Islamică pentru a aduce democraţia". Tot el a obţinut demiterea redactorului şef al unui ziar de succes din Teheran pentru că acesta a refuzat să-şi folosească publicaţia în scopuri electorale. Mahmoud Ahmadinejad se va înfrunta în al doilea tur de scrutin cu fostul preşedinte Ali Akbar Hashemi Rafsanjani. Acesta a promis să aibă în vedere - ca viitor lider - interesele "legitime ale generaţiei tinere". El s-a declarat în favoarea relaxării codului islamic de îmbrăcăminte a femeilor şi a relaţiilor dintre un bărbat şi o femeie înaintea căsătoriei. În plus, a promis să strângă legăturile cu Occidentul. Trecutul său politic este departe de a fi fără pată. În timpul preşedinţiei sale au fost arestaţi sau chiar au "dispărut" o mulţime de jurnalişti cu vederi liberale, dar mulţi iranieni sunt dispuşi să-i ofere o a doua şansă având în vedere cine este contracandidatul său. Boicotul Motivul pentru care iranienii sunt puşi în situaţia de a alege "între două rele" este boicotul liberal înregistrat la primul tur de scrutin. Foarte mulţi tineri iranieni - care formează majoritatea populaţiei - nu s-au dus să voteze din cauză că "cei mai mulţi tineri nu şi-au regăsit aspiraţiile reprezentate de nici unul dintre candidaţi, aşa că au refuzat să voteze în semn de protest," spune Fereydoun, proprietarul unei mici cafenele din Teheran.
Este una din multele cafenele apărute în perioada de relaxare şi de reforme liberale din ultimele două mandate ale actualului preşedinte Mohammad Khatami. Reformele sale au fost însă încete şi incomplete, ceea a dus la dezamăgirea tinerilor şi s-a reflectat în boicotul alegerilor. În barul lui Fereydoun - unde nu se vând decât băuturi nealcoolice şi prăjituri - tinerii au urmărit cu sufletul la gură anunţul rezultatelor parţiale şi finale după primul tur de scrutin. "Cred că am făcut o mare greşeală," spune acum Amir, în vârstă de 18 ani. "Mostafa Moin (n.r. candidatul reformist care a pierdut cursa electorală) ne-a avertizat că dacă nu mergem la vot vom deschide calea unei 'epoci sumbre de dictatură totalitară'. Se pare că avea dreptate." "În noaptea alegerilor oamenii s-au strâns în număr mare aici să asculte la radio rezultatele," spune şi Fereydoun. " dar pe măsură ce aflau cine a câştigat plecau acasă, de parcă s-ar fi aşteptat ca Mahmoud Ahmadinejad să apară în orice moment şi să închidă localul". Cafeneaua e într-adevăr în pericol să fie închisă în caz că vineri victoria va fi de partea candidatului ultra-conservator. Astfel de locuri - deschise în ultimii ani în capitala iraniană - sunt semnul relaxării restricţiilor cu care s-au confruntat tinerii în timpul regimului conservator religios instaurat de Revoluţia Islamică. Cafenelele au devenit locuri unde se pot întâlni, pot discuta politică şi pot intra în contact cu persoane de sex opus. Tinerii iranieni s-au obişnuit cu noua libertate care le-a adus muzică occidentală, haine şi băuturi occidentale şi chiar droguri pe care le consumă - ca şi tinerii occidentali - la petrecerile ţinute în cartierele liberale şi bogate din nordul Teheranului. După ziua de vineri însă toate acestea se pot schimba. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||