Preşedintele Traian Băsescu a prezentat detalii despre răpirea celor trei jurnalişti români în Irak

Preşedintele Traian Băsescu a explicat, luni seară, că cei trei cetăţeni români şi cetăţeanul american Mohamed Munaf au fost eliberaţi în 22 mai, în cadrul unei operaţiuni paşnice, dar periculoase. Serviciile informative au fost implicate în supravegherea momentului preluării ostaticilor, care a avut loc într-un punct dinainte desemnat, în Bagdad.

"Operaţiunea a fost extrem de rapidă, pentru că a implicat un număr mare de oameni."

Între 18 şi 21 mai, negociatorii ne dădeau informaţii despre diferite puncte de întâlnire, pentru preluarea ostaticilor, însă schimbul nu a avut loc până în 22 mai. Traian Băsescu

"Între 18 şi 21 mai, negociatorii ne dădeau informaţii despre diferite puncte de întâlnire, pentru preluarea ostaticilor, însă schimbul nu a avut loc până în 22 mai", a spus domnul Băsescu, menţionând riscul asumat de grupul antitero al SIE, care "se deplasa în punctele de întâlnire indicate".

În privinţa cetăţeanului american Mohamed Munaf, şeful statului a spus că autorităţile române au avut intenţia fermă să-l aducă pe acesta în România, fiind suspectat de implicare în răpirea ziariştilor, pentru a putea fi interogat şi confruntat cu Omar Hayssam.

Jurnaliştii ostatici au fost "nesăbuiţi"

Preşedintele a declarat că jurnaliştii români luaţi ostatici în Irak au manifestat "un profund dispreţ pentru regulile elementare" şi că au pus statul într-o situaţie dificilă din cauza ''nesăbuinţei" lor.

"Nu înseamnă că ziariştii n-au greşit...Prin ceea ce s-a întâmplat au pus statul într-o situaţie dificilă datorită nesăbuinţei", a spus preşedintele.

Cine a fost implicat şi cine nu

Traian Băsescu a precizat că nu există declaraţii care să susţină că ziariştii au fost informaţi în prealabil despre răpire.

"Am crezut că o astfel de declaraţie ar fi putut să facă Munaf după ce l-au interogat americanii'', a spus Băsescu, adăugând că Mohamed Munaf nu confirmă că ziariştii au ştiut de răpire.

Şeful statului a mai declarat că în ceea ce îi priveşte pe Omar Hayssam şi Mohamed Munaf, primul a fost implicat în iniţierea răpirii jurnaliştilor, iar al doilea în pregătirea răpirii, la Bagdad.

Marie Jeanne Ion la întoarcerea de la Bagdad

Traian Băsescu a mai spus că cei trei jurnalişti nu au nici o restricţie din partea autorităţilor "să vorbească".

"Dacă au, este una de conştiinţă, care ţine de nepunerea în pericol a acelor persoane aflate acum în aceeaşi situaţie", a afirmat preşedintele.

Preşedintele a mai spus că cei trei jurnalişti "nu au fost interogaţi", pentru că au fost consideraţi "parte vătămată".

În schimb, ei au fost rugaţi să pună la dispoziţie informaţii despre "calvarul" prin care au trecut şi li se va cere "să se constituie în parte vătămată, în mod oficial".

Dezinformarea

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că posturile de televiziune Antena 1 şi OTV au fost mijloace majore de dezinformare şi intoxicare în criza jurnaliştilor ostatici.

"Dumneavoastră înşivă v-aţi clamat sursele într-un program foarte intens de dezinformare", a declarat preşedintele, întrebat care au fost organele de presă care au dezinformat în timpul crizei jurnaliştilor. El a spus că în primul rând presa trebuie să răspundă la această întrebare.

Dumneavoastră înşivă v-aţi clamat sursele într-un program foarte intens de dezinformare. Traian Băsescu

Traian Băsescu a spus că "există dovezi tehnice" în cazul corespondentului Antenei 1 la Bagdad, Mile Cărpenişan, şi s-a referit apoi şi la "o sursă extrem de toxică", respectiv Simona Marinescu, explicând că autorităţile au trebuit să intervină pentru ca aceasta să fie retrasă de la Bagdad, deoarece oferea informaţii false presei.

Şeful statului s-a mai referit şi la "campania furibundă de dezinformare şi intoxicare" din primele zile după răpire, în care presa a relatat despre o posibilă implicare a ziariştilor în scenariul răpirii, arătând că acesta a fost un "element care i-a făcut pe răpitori să renunţe la planul lor iniţial".

Tentativă eşuată de eliberare

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că, în data de 3 mai, a avut loc o primă tentativă de eliberare a ostaticilor răpiţi în Irak, făcută pe alt canal decât cel de stat, dar care a eşuat, fără a oferi explicaţii detaliate, pe motiv că nu vrea să dramatizeze situaţia.

Cei trei jurnalişti la întoarcerea în ţară

El a arătat că, începând din 28 aprilie, după expirarea ultimatumului acordat de răpitori, a hotărât activarea atât a canalului privat cât şi cel al Asociaţiei Clericilor Musulmani, explicând că acestea nu au fost nici până atunci pasive, dar nu au avut misiunea de principal negociator.

Preşedintele a spus că până în 3 mai autorităţile s-au menţinut pe cele două canale, dată la care a avut loc "o tentativă de preluare a ostacticilor", dar ea a eşuat.

"A fost un moment extrem de dificil. Nu o să vă dau elemente care par să dramatizeze situaţia. În interiorul acestei tentative, patru militari din grupul antitero au stat de dimineaţă până seara într-o casă în Bagdad. Seara s-a decis părăsirea casei", a spus Traian Băsescu.

A fost un moment extrem de dificil. Nu o să vă dau elemente care par să dramatizeze situaţia. În interiorul acestei tentative, patru militari din grupul antitero au stat de dimineaţă până seara într-o casă în Bagdad. Seara s-a decis părăsirea casei. Traian Băsescu

Şeful statului a arătat că, apoi, din 4 în 13 mai s-au menţinut contactul cu negociatorul principal al răpitorilor, dar acesta a fost extrem de dificil: "era sporadic, pentru perioade extrem de scurte de timp".

El a spus că singurul care dădea autorităţilor probe de viaţă era canalul prin ambasada României la Bagdad, dar şi acesta menţinea legătura cu dificultate cu grupul răpitorilor.

Pe 22 mai, cei doi români şi însoţitorul lor au fost predaţi într-o întâlnire paşnică dar periculoasă. care s-a făcut într-un punct dinainte stabilit, în Bagdad, a adăugat Traian Băsescu.