|
Cartonaş galben pentru România | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Comisarul Olli Rehn a pornit în ofensivă, dezminţind că agonia Constituţiei ar putea da o lovitură fatală şi planurilor de extidnere. "Zvonurile privind moartea politicii de extindere sunt exagerate", a spus domnul Rehn, "eu nu m-am înscris la şomaj şi nici n-am închis prăvălia." "Extindere va continua", insistă domnul Rehn, "dar vom sublinia şi mai mult nevoia ca ţările candidate să respecte strict criteriile de aderare, iar la rândul nostru va trebui să explicam mai bine cetăţenilor care sunt avantajele extinderii." România şi Bulgaria sunt primele vizate. Domnul Rehn a confirmat că ambele ţări vor primi în următoarele săptămâni scrisori de avertizare privind sectoarele unde se observă întârzieri deosebite - 5 pentru Bulgaria, 7 pentru România. "Este vorba mai ales de reforma judiciară, în special privind Consiliul Suprem al Magistraturii, reforma poliţiei şi a jandarmeriei, nevoia de a intensifica lupta împotriva corupţiei în cazuri concrete şi de a îmbunătăţi dramatic controlul subvenţiilor de stat", a precizat domnul Rehn în cazul României. "Până acum", a spus el, "Bulgaria s-a putut ascunde în spatele României care a fost vizată mai atent, dar asta nu înseamnă că bulgarii nu trebuie să-şi facă temele." Comisarul a avertizat ambele ţări. "Este vorba practic de un cartonaş galben în nuanţe diferite", a spus el, "şi sper că ambele ţări sunt capabile să vadă care e atmosfera în Europa pentru a putea evita declanşarea clauzei de amânare cu un an." Olli Rehn n-a dorit să speculeze privind ritmul ratificării tratatului de aderare cu România şi Bulgaria, dar le-a recomandat ţărilor membre să-l ratifice pentru a nu da un exemplu prost privind respectarea angajamentelor.
El şi-a exprimat de asemenea speranţa că la summitul de peste două săptămâni, când vor încerca să soluţioneze criza constituţională, liderii europeni să-şi repete angajamentele faţă de ţările candidate. Dincolo de asigurările comisarului pentru extindere, atmosfera în Uniunea Europeană rămâne fluidă, iar impactul ei asupra României şi a celorlalte ţări candidate e imprevizibilă. Interesul României e sa realizeze progrese cât mai clare până la sfârşitul acestui an, când la preşedenţia Uniunii se află Marea Britanie, care alături de Irlanda e una din cele mai fervente susţinătoare ale Bucureştiului. Deocamdată, îmi spunea un diplomat, România a făcut progrese evidente, iar întârzierile, deşi serioase, nu reprezintă un motiv de panică. În acest moment, spunea el, nu există presiuni politice importante pentru o amânare, dar mult va depinde de recomandarea din toamnă a Comisiei Europene, precum şi de poziţia încă neclară a Franţei şi Germaniei. La sfârşitul anului e de aşteptat însă o dezbatere serioasă privind eventualitatea declanţării clauzei de amânare şi în ce moment - iar anul viitor, când la preşedenţia Uniunii vin Austria şi Finlanda, tonul ar putea deveni mult mai critic. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||