BBC Romanian

Aveţi nevoie de un ficat sau o inimă de rezervă? În câţiva ani, aceste organe s-ar putea produce la cerere. Pornind de la celulele pacientului bolnav. Şi de la câţiva, probabil destul de mulţi embrioni umani. Acestea sunt promisiunile de lungă durată al unui domeniu de cercetare relativ nou şi foarte controversat. Soluţia? Acele celule capabile de aproape orice transformare pe care le găsim în orice embrion. Celulele suşe sau celulele stem.

O echipă de cercetători sud-coreeni a reuşit să producă celule stem construite pentru a se potrivi fiecărui individ în parte.

Pentru prima oară au fost produse astfel de linii de celule stem - care, în principiu, se pot înmulţi oricât pentru a produce ţesuturi sau chiar organe.

Pentru grefe care nu vor mai fi respinse. Şi asta pentru că liniile de celule stem au fost create pornind de la materialul genetic al fiecărui individ în parte.

De mai mulţi ani, tratamentul cu celule stem reprezintă o speranţă pentru bolnavii de diabet, Parkinson sau Altzheimer. În principiu, pornind de la celulele stem, cercetătorii pot obţine aproape orice fel de celulă - folosind potenţialul natural de transformare al acestora.

S-au obţinut astfel neuroni şi celule sangvine, ţesut muscular, ţesut cardiac sau celule hepatice. Cu toate acestea, astfel de celule produse în laborator nu puteau fi folosite, adesea, pentru că apăreau reacţii de respingere din partea pacienţilor.

De multă vreme ideea a fost de a folosi propriile celule ale pacienţilor pentru produce astfel de ţesuturi de transplant. Avem în faţă primul succes.

De fapt, deocamdată, scopul producerii de celule stem individualizate nu este tratamentul, ci înţelegerea felului în care funcţionează acestea.

Despre ce este vorba: cercetătorii au început prin a prevala celule de piele de la 11 pacienţi care suferă de diferite boli, de la diabet la defecte ale măduvei spinării. Apoi au extras nucleul acestor celule şi l-au implantat într-un ovul care a fost, de asemenea, golit de nucleu.

După care au crescut această celulă până când aceasta a format o structură numită blatocist, o bilă de celule stem embrionare, capabile de a se diversifica mai departe, în orice altă celulă.

Următorul pas a fost îndepărtarea celulelor stem embrionare şi punerea lor pe un fel de structură de creştere în care acestea se înmulţesc până când sunt gata să fie folosite în experiment.

Când au fost testate în laborator, celulele astfel create s-au dovedit a fi compatibile din punct de vedere imunologic cu indivizii care au donat nucleele iniţiale. Ca urmare, primul pas spre crearea de ţesuturi individuale pentru transplant pare să fi fost făcut.

Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că este vorba despre un mare pas înainte. Pe de altă parte, procedura a fost întâmpinată şi de critici, ca orice experiment care implică celule stem şi crearea unor embrioni.

Spre deosebire de experimentele precedente, acesta nu presupune folosirea de embrioni şi omorârea lor în procedeu ci un fel de creare de embrioni, pornind de la un ovul căruia i se schimbă nucleul şi este obligat să crească sub forma unui blatocist.

Chiar şi aşa, însă, cercetarea ridică probleme etice şi este extrem de criticată de organizaţiile pro-life - şi nu numai de ele.

Noul experiment implică două dintre cele mai criticate procedee de manipulare genetică: folosirea unor embrioni ca surse de celule şi clonarea umană - adică înlocuirea nucleului unui embrion cu nucleul preluat dintr-o celulă adultă a pacientului.

Există însă şi alte probleme - nu numai cele etice. De pildă, nu ştim sigur dacă folosirea terapeutică a celulelor stem este suficient de sigură. În cele câteva experimente care s-au făcut, rezultele au fost amestecate.

Recent, o echipă de cercetători britanici a avertizat asupra folosirii de celule stem pentru tratarea unor boli ca Parkinsonul - subliniind că terapia cu celule stem prezintă un risc crescut de infectare cu alte boli virale.

"Jurnalul Medical" se difuzează în fiecare sâmbătă în transmisiunea de la ora 8.