|
La Iaşi, SAPARD înseamnă bani cheltuiţi degeaba | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cele mai multe dintre lucrări au intrat în conservare chiar după inaugurare. Motivul declarat - ţăranii din judeţul Iaşi nu au bani pentru a-şi racorda casele la reţeaua de apă. În campania electorală, proiectele SAPARD au fost folosite de fostul partid de guvernământ ca mijloc de propagandă electorală. Staţii si reţele de alimentare cu apă, construite cu bani de la Uniunea Europeană, au fost inaugurate cu mare pompă de lideri locali şi centrali ai PSD. Alegerile au trecut, iar ţăranii continuă să ia apă de la fântână. De ce s-a ajuns la această situaţie? Care este realitatea în cazul reţelelor de alimentare cu apă construite în judeţul Iaşi cu fonduri europene? Directorul Agenţiei SAPARD Iaşi, Teodor Robu: "Majoritatea sunt în conservare. Ar mai fi de modificat un pic, sau mai bine zis, de îmbunătăţit situaţia la proiectele care vizează alimentările cu apă, deoarece într-o comună e greu să cuantifici consumul pentru fiecare cetăţean, pe lângă care trece reţeaua stradală.
De aceea cred că la iniţiativa consiliilor locale şi a cetăţenilor care pot beneficia de aceste investiţii, dacă s-ar racorda la această reţea stradală fiecare şi să-şi pună apometru, cu siguranţă acele reţele vor fi viabile şi vor funcţiona". Directorul Agenţiei SAPARD filiala Iaşi, Teodor Robu, nu caută vinovaţi. Nici în ceea ce priveşte situaţia drumurilor făcute sau refăcute prin programul SAPARD situaţia nu e mai bună. Câteva primării din judeţul Iaşi au de gând să ceară pentru a treia sau a patra oară prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor. Vinovaţii ar fi ploile sau alegerea greşită a firmelor. Unele dintre acestea au intrat în lichidare, iar altele nu se ţin de treabă. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||