Adrian Chiculiţă

Doctorul Woo Suk Hwang

Materialul genetic recoltat de la voluntari a fost introdus în ovule donate de alte persoane, rezultând culturi de celule stem, care în principiu se pot dezvolta în orice fel de ţesuturi.

"Acest studiu este un pas uriaş pentru ştiinţă", a declarat la o conferinţă de presă doctorul Woo Suk Hwang, unul din membrii echipei.

"Credem că nu e departe ziua când cele mai grave boli şi accidente vor putea fi tratate eficient folosind proprietăţile celulelor stem", a mai spus el.

Specialiştii avertizează însă că dezvoltarea tehnologiei ar putea să mai dureze.

Presa britanică despre clonarea unui embrion uman

În paralel cu cercetările sud coreene, o echipă din Newcastel a anunţat clonarea unui embrion uman. Majoritatea ziarelor britanice au acest subiect pe prima pagină.

Rezultatul obţinut de savanţii englezi este remarcabil, scrie The Times care aminteşte că acesta e doar al doilea embrion uman clonat vreodată. Scopul este acelaşi ca al sud-coreenilor - avansarea studiilor în domeniul celulelor stem.

Daily Telegraph se concentrează asupra chestiunilor etice - este admisibil sau nu să distrugi o viaţă în stadiu embrionar, pentru a salva o alta ?

Un comentariu din The Guardian ia partea cercetătorilor, scriind că nevoile pacienţilor cu boli degenerative sunt mai presus de interesele unui embrion, care nu are creier, inimă sau alte trăsături umane, şi abia dacă se vede cu ochiul liber.

The Independent îi ia în vizor pe cei care agită spectrul unor laboratoare de creat copii la comandă. Este drept că ultimele cercetări ne aduc mai aproape de acest scenariu, admite editorialistul, dar protecţia noastră stă în faptul că replicarea umană este interzisă prin lege. Aşa că ne putem permite să lăudăm cercetările care dau speranţă atâtor bolnavi.

Toate ziarele rămân însă cu picioarele pe pământ, menţionând că vor mai trece ani, poate decenii până la primele aplicaţii terapeutice ale celulelor stem.

Pro şi contra

Profesorul Julian Săvulescu, de la Universitatea Oxford din Marea Britanie spune că cercetările în domeniul celulelor stem deschid oportunităţi până nu demult de neimaginat.

Aceste celule stem pot fi transformate în ţesut cardiac adică ar putea repara inima afectată de un atac cardiac sau pot fi transformate în celule nervoase care ar putea vindeca paralizia apărută în urma unei comoţii cerebrale. Julian Săvulescu

"Aceste celule stem pot fi transformate în ţesut cardiac adică ar putea repara inima afectată de un atac cardiac sau pot fi transformate în celule nervoase care ar putea vindeca paralizia apărută în urma unei comoţii cerebrale", explică profesorul Săvulescu.

Savanţii cred că celulele stem pot regenera ţesuturi atinse de boli incurabile şi deci vindeca boli până în prezent de nevindecat.

Însă deşi cercetările pe animale au avut rezultate foarte bune nu se poate prezice când tratamentul cu celule stem va putea fi aplicat şi la oameni.

"Progresele sunt rapide, însă ar mai putea dura chiar şi zece ani până când pacienţii vor putea beneficia de astfel de tratamente", spune profesorul de la Universitatea Oxford.

Savanţii cred că celulele stem pot regenera ţesuturi atinse de boli incurabile

Una dintre metodele de obţinere a celulelor stem este clonarea, iar avantajul clonării este faptul că celulele noi provin chiar de la pacientul care are nevoie de transplant. Există însă şi pericole.

"Unul dintre marile pericole ale metodei clonării este că unii ar putea încerca să cloneze, nu celule stem, ci fiinţe umane, iar soluţia ar fi", este de părere profesorul britanic, "interzicerea prin lege a clonării umane, dar permiterea clonării de celule stem în scop terapeutic".