Alexandru Canţâr Corespondent BBC la Chişinău

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin

Decizia preşedintelui Voronin este motivată mai curând de deteriorarea fără precedent a relaţiilor moldo-ruse.

Vladimir Voronin a declarat în repetate rânduri că a preferat să rămână alături de veteranii celui de-al doilea război mondial din Republica Moldova.

Preşedintele moldovean mai pare marcat de recenta reacţie a autorităţilor ruse, care l-au acuzat de favorizarea "naziştilor" – aluzie la o mai veche decizie de egalizare în drepturi a veteranilor care au luptat atât în cadrul armatei sovietice, cât şi în cadrul armatei române.

În plus, ambasadorul Rusiei la Chişinău, Nikolai Reabov, i-a adresat recent un mesaj de felicitare cu ocazia evenimentului liderului separatist de la Tiraspol, atribuindu-i acestuia titulatura de preşedinte al Republicii Moldoveneşti nistrene, fără a adresa însă un mesaj similar şi preşedintelui Voronin.

Gestul în sine al preşedintelui moldovean - de a refuza să fie prezent la Moscova la 9 mai – a fost calificat de unii observatori drept sfidător.

Vladimir Voronin şi Vladimir Putin

Dar acest gest nu înseamnă neapărat că face parte din contextul polemicii dure între autorităţile ruse şi cele occidentale privind modul de apreciere a rolului Uniunii Sovietice în cel de-al doilea război mondial şi a efectelor acestui război asupra Estoniei, Lituaniei, Letoniei şi altor ţări est-europene, de exemplu.

Autorităţile estone şi lituaniene nu vor participa la festivităţile de la Moscova. În schimb, preşedinta Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, este decisă să participe la festivităţi, dar pentru a putea spune lumii ce semnificaţie are data de 9 mai.

"Afirmaţiile potrivit cărora în anii 1944-1945 noi am fost eliberaţi de Armata Roşie ni se par incalificabile”, ar fi declarat preşedinta Letoniei, citată de presa rusă.

Potrivit Vairei Vike-Freiberga, sfârşitul războiului mondial a constituit şi începutul unei îndelungate ocupaţii sovietice a ţărilor baltice.

În replică, ministrul rus al apărării, Sergei Ivanov, a declarat: „Atunci când discutăm despre faptul că am fi ocupat această ţară, ar trebui să ne întrebăm ce s-ar fi întâmplat cu ei dacă noi nu înfrângeam fascismul".

Reacţiile dure din partea autorităţilor ruse au curs gârlă la adresa preşedintei Letoniei.

Liderul unui grup parlamentar din Duma rusă a afirmat chiar că doamna
Vike-Freiberga este mai curând aşteptată la tribunalul de la Haga, decât la Moscova, deoarece i-ar favoriza pe fascişti.

Între timp, preşedintele Statelor Unite George Bush, care va fi de asemenea prezent la festivităţile de la Moscova, a declarat că-i va reaminti omologului său rus Vladimir Putin despre ocupaţia sovietică a ţărilor baltice.

"Sfârşitul celui de-al doilea război mondial a însemnat pentru Europa de Vest eliberarea. Pentru ţările Europei de Est şi cele baltice a însemnat însă începutul ocupaţiei şi impunerii comunismului", a declarat preşedintele american.

L-am întrebat pe analistul politic Igor Boţan dacă decizia preşedintelui Voronin de a rămâne acasă la 9 mai ar însemna un pas în plus în încercarea de a ieşi de pe orbita influenţei ruse şi dacă în general este posibil ca Republica Moldova să adopte faţă de războiul al doilea mondial o poziţie apropiată de cea a ţărilor baltice, de exemplu.

"Nu cred că autorităţile moldoveneşti sunt tentate să împărtăşească o poziţie similară cu cea a ţărilor baltice. Acest lucru transpare foarte clar din actele normative: decretul prezidenţial, hotărârile guvernului, planul de acţiuni referitoarea la comemorarea aniversării a 60-cea de la victoria asupra fascismului şi, citez, 'eliberarea Moldovei de sub ocupaţia fascistă'."

"Faptul că preşedintele Voronin, la fel ca şi şefii statelor GUUAM, va participa doar la summitul CSI din 8 mai de la Moscova, iar pe 9 mai ei vor fi în capitalele statelor pe care le conduc mă face să cred ", spune analistul Igor Boţan, "că este vorba de o acţiune coordonată a acestor şefi de state GUUAM care-şi manifestă atitudinea negativă faţă de comportamentul Rusiei, în special faţă de atitudinea acesteia privind conflictele îngheţate pe care tot ea le-a inspirat sau imixtiunea brutală în alegerile din aceste state."

"Dat fiind faptul că la 9 mai preşedintele Putin doreşte, de fapt, să triumfe şi nu doar să comemoreze victoria asupra fascismului face ca şefii mai multor state invitaţi să asiste la acest triumf să aibă o atitudine foarte nuanţată”", mai spune Igor Boţan.

Aşadar, preşedintele Voronin nu va fi în acest an alături de omologul său rus, Vladimir Putin, în Piaţa Roşie, la festivităţile consacrate Zilei Victoriei.

Rămâne de văzut dacă acest lucru se datorează doar unei conjuncturi politice sau dacă presupune şi o nuanţare, cel puţin, a atitudinii autorităţilor moldovene faţă de rezultatele celui de-al doilea război mondial.