Maia Metaxa Corespondent BBC la Chişinău

Ziare din Republica Moldova

Lideri ai comunităţii jurnalistice au învinuit din nou autorităţile de limitare a libertăţii de exprimare şi de intimidarea jurnaliştilor.

Pentru prima dată însă acuzele au fost formulate şi la adresa jurnaliştilor înşişi, acuzaţi de lipsă de probitate şi de servilism în faţa unor sponsori politici ori a puterii.

În opinia lui Val Butnaru, directorul ziarului „Jurnal de Chişinău”, problemele libertăţii presei în Republica Moldova trebuie căutate în primul rând în interiorul breslei.

Lipsa de solidaritate ar fi de fapt cea mai mare problemă a jurnaliştilor, în pofida presiunilor exercitate de autorităţi şi a unei legislaţii neadecvate în domeniu, consideră Val Butnaru.

"Atâta timp cât ziariştii nu vor spune „nu” celor care îi hărţuiesc, îi manipulează, îi opresează, atâta timp nu vom avea nici un fel de presă şi nici un fel de libertatea a presei. Totul este o simulaţie, o copie jalnică a situaţiei din Rusia, unde totul se face la comanda unui singur om, unui singur partid. Acelaşi lucru deja se întâmplă şi la noi. Vom avea o presă multă, diversă, dar docilă şi manipulată de o singură putere.", a declarat Val Butnaru.

Preşedintele Asociaţiei Presei Electronice APEL, Alexandru Dorogan, spune că o mare doză de vină pentru situaţia presei în Republica Moldova revine şi autorităţilor. Totuşi, jurnaliştii sunt cei responsabili în primul rând de condiţia lor.

„Eu nu vreau să-i acuz pe jurnalişti, pentru că mă consider şi eu că fac parte din această tagmă. Dar problema este în altceva.

Libertăţi avem, adică libertăţi declarate sunt suficiente, totul este că presa noastră este foarte dependentă: dependentă politic, dependentă din punctul de vedere al justiţiei – pentru că este o justiţie care nu ne favorizează, este una restrictivă pentru presă şi permitivă pentru toţi ceilalţi – o dependenţă foarte importantă este cea economică.", a spus preşedintele Asociaţiei Presei Electronice, Alexandru Dorogan.

"Şi atunci când nu există o libertate economică, pentru că nu există la noi aceasta, în consecinţă nu există nici libertatea unei prese libere, chiar celei private, nemaivorbind de cea publică, care iarăşi depinde foarte mult economic de ce stabileşte Ministerul de Finanţe, Guvernul, în definitiv de ce stabileşte Parlamentul şi oamenii sunt foarte dependenţi economic. În condiţiile când există aceste dependenţe, nu putem vorbi despre careva libertate sau nu putem vorbi despre libertăţi.", a mai spus Alexandru Dorogan.

Organizaţia internaţională „Freedom House” a calificat libertatea presei în Republica Moldova drept inexistentă.

Am întrebat-o pe Corina Cepoi, director adjunct al Centrului Independent de Jurnalism din Chişinău prin ce se explică mai mult această stare de lucruri: prin presiunile şi persecuţiile autorităţilor, prin controlul descurajator al clasei politice asupra presei sau prin lipsa de pregătire profesională a jurnaliştilor şi ignorarea de către ei a deontologiei profesionale?

"Şi valorile profesionale nu sunt viabile în Republica Moldova. Din păcate, jurnaliştii noştri nu au din ce trăi pentru a fi foarte profesionişti şi foarte etici.

Este greu să fii foarte îndrăzneţ când nu ai cu ce hrăni familia şi asta am văzut-o şi în timpul protestelor la televiziunea de stat. Şi desigur presiunile guvernării care acum sunt mai mari se simt", spune Corina Cepoi.

"Vedem că nu numai presa de stat a fost părtinitoare. În general am observat o implicare a mass-media în agenda celora care finanţează, sponsorizează, influenţează organizaţiile, din păcate" - mai declară Corina Cepoi, adaugând că " am fost chiar acuzaţi noi de idealizarea standardelor, de idealizarea situaţiei din Republica Moldova: ni s-a spus că nu poate exista o presă echilibrată."

Şi preşedintele Vladimir Voronin, acuzat deseori de atitudine dictatorială faţă de presă, a difuzat un mesaj în care subscrie la o percepţie modernă şi democratică a presei.

Şeful statului susţine între altele însă că „instituţiile puterii mizează mult pe profesionalismul, spiritul de iniţiativă şi patriotismul jurnaliştilor, pe capacitatea lor de a promova interesul public şi pe participarea reală a cetăţenilor la procesul de adoptare a deciziilor.”

În acelaşi timp, opt ambasade acreditate la Chişinău, printre care Ambasada Marii Britanii şi Ambasada SUA, alături de OSCE şi Consiliul Europei, au cerut autorităţilor Republicii Moldova să aplice în practică promisiunile de a se conforma standardelor europene.