BBC Romanian

În Franţa a început procesul intentat unui număr de 47 de persoane, inclusiv foşti aliaţi politici de rang înalt ai preşedintelui Jacques Chirac, persoane acuzate de corupţie. Procurorii spun că cei aflaţi în boxa acuzaţilor au fost părtaşi la o schemă prin care firmele de construcţie ar fi plătit cam 70 de milioane de dolari, sub forma unor comisioane ilegale principalelor partide politice, în schimbul unor contracte publice bănoase în jurul Parisului.

În cea mai mare parte a perioadei la care se referă ancheta, primar al Parisului era Jacques Chirac, dar actualul preşedinte al Franţei şi-a invocat imunitatea şi nu va depune mărturie.

Printre cei 47 de inculpaţi se numără patru foşti miniştri, inclusiv un fost ministru al sportului, membru al comitetului care se ocupă de candidatura Parisului la organizarea jocurilor olimpice din 2012.

Acuzaţiile se referă la o perioadă de 9 ani între 1989 şi până în 1997, perioadă în care ar fi existat un vast sistem de corupţie în jurul contractelor publice de construcţie şi renovare a liceelor din jurul Parisului.

Mai precis, la valorea unor astfel de contracte, atribuite unor companii de construcţii, s-ar fi adăugat un surplus de 2 la sută, care s-ar fi întors apoi la principalele partide politice.

Potrivit rechizitoriului, cele două procente ar fi fost distribuite 1,2 la sută către RPR, partidul preşedintelui Chirac, şi aliaţii săi de dreapta, şi 0,8 la sută către Partidul Socialist, din opoziţie.

În esenţă, scrie azi ziarul Liberation, returnările s-ar fi făcut sub forma unor donaţii oficiale, autorizate de legea din 1990, dar în prezent interzise.

Între cei care vor apărea în instanţă se află Michel Roussin, directorul de cabinet al lui Jacques Chirac la primăria Parisului, Michael Giraud, fost preşedinte al consiliului regional Ile de France şi fost ministru al muncii, precum şi foşti trezorieri ai celor trei partide, împreună cu directori de firme.

Acuzarea mai spune că unii dintre politicieni ar fi beneficiat persoanl de pe urma schemei şi dacă vor fi găsiţi vinovaţi riscă 10 ani de închisoare.

Procesul va dura până în luna iulie. Rămâne de văzut care vor fi efectele sale politice în plan mai larg, şi mai ales asupra apropiatului referenduum, când alegătorii francezi vor fi chemaţi la urne să spună da sau nu constituţiei europene.

Două sondaje de opinie recente arată că existenţa unei majorităţi care intenaţionează să voteze cu nu.

Iar electoratul francez prin tradiţie foloseşte ocazia referendumului ca să îşi exprime nemulţumirile faţă de putere.