Ana Maria Bota Corespondent Regional European, BBC World Service, Bruxelles

Moscovici doreşte ca România să întrunească tot atâtea voturi ca şi Bulgaria pentru a se evita o decuplare

Domnul Moscovici a făcut această propunere în cursul dezbaterii rapoartelor privind România şi Bulgaria în comisia de afaceri externe a Parlamentului European, în vederea votului din 13 aprilie privind tratatul comun de aderare cu cele două ţări.

Dezbaterea a decurs mai bine pentru Romania decât ar fi fost de aşteptat după curentul de opinie creat de euro-deputatul conservator german Markus Ferber.

El doreşte amânarea votului privind Romania datorită nivelului corupţiei.

Domnul Ferber nu a luat cuvântul la dezbaterea raportului, iar reprezentanţii tututor grupurilor parlamentare au susţinut că România şi Bulgaria trebuie să fie abordate împreună, ca până acum.

Schimbări de poziţie

Mai mulţi euro-parlamentari au insistat că un semnal negativ trimis acum României şi noului său guvern ar reprezenta o greşală politică dezastruoasă.

Clauza care ar putea duce la amânarea aderării Romaniei cu un an trebuie sa rămână, nu ca o sancţiune, dar ca o încurajare ca Romania să se pregăteasca bine. Pierre Moscovici

În România, a spus domnul Moscovici, un asemenea semnal nu ar fi nici înţeles, nici de înţeles.

Foarte importantă este schimbarea de poziţie a grupului verzilor, care a votat împotriva raportului Moscovici în decembrie.

Euro-deputatul olandez Joost Lagendijk a declarat că "dacă fostul guvern PSD ar fi câştigat alegerile, aş fi votat din nou împotriva raportului, pentru că nu aveam încredere în PSD şi îl consideram ca o parte a problemei României, nu a soluţiei".

"Acum e un nou guvern şi după ce m-am întâlnit cu ministrul justiţiei, cu ministrul de externe si cu preşedintele, sunt convins că ei vor lupta împotriva corupţiei şi pentru libertatea presei".

"De aceea" a conchis domnul Ladenijk, "nu vreau sa pedepsesc acest guvern pentru greşelile fostului guvern."

Declaraţiile sale au fost urmărite cu atenţie din sală atât de fostul ministru de externe Mircea Geoană cât şi de actualul ministru al justiţiei Monica Macovei, care poartă în aceste zile o serie de discuţii cu euro-parlamentarii pentru a-i convinge că reformele sunt reale.

Îndoieli

Dubiile şi întrebările asupra Romaniei persistă însă, semnificativ mai numeroase decât în cazul Bulgariei.

Ele sunt enumerate în raportul lui Pierre Moscovici şi au fost evocate de-a lungul dezbaterii - nu numai corupţia, reformele în sistemul judiciar şi administrativ, ci şi deficitul bugetar, ajutoarele de stat, situaţia pacienţilor din spitalele psihiatrice şi a minorităţii rome.

De aceea, a spus domnul Moscovici, clauza care ar putea duce la amânarea aderării Romaniei cu un an trebuie sa rămână, nu ca o sancţiune, dar ca o încurajare ca Romania să se pregăteasca bine şi să evite eventuale şocuri pentru ea sau pentru Uniunea Europeană după momentul aderării.

Ca o asigurare în plus, raportorul pentru Romania lucrează chiar la un nou amendament, care să-i permită Parlamentului European sa intervină şi după semnarea tratatului de aderare.

"Cred că prin adăugarea unui amendament care să explice cum ar putea fi asociat Parlamentul European la continuarea procesului de monitorizare şi la invocarea unor eventuale clauze de amânare, raportul meu ar putea fi votat cu o majoritate importantă, poate chiar mai importantă decât în decembrie, dând astfel un sprijin important aderării României"-a declarat Pierre Moscovici.

El doreşte ca România să întrunească tot atâtea voturi cât Bulgaria, pentru a evita o decuplare politică şi psihologică a celor două ţări.

Problema e că nu există nici o bază legală pentru un asemenea amendament.

Potrivit tratatului de aderare, clauza e activată la recomandarea Comisiei Europene şi cu votul ţărilor membre.

Nu e exclus însă ca, la sfârşitul lunii, când comisarul pentru extindere Olli Rehn va compărea în faţa comisiei de relaţii externe, să accepte ideea că pe viitor ar putea lua în seamă şi o rezoluţie a Parlamentului cerând amânarea aderării României sau Bulgariei.

E greu de crezut că un asemenea amendament ar putea avea efecte concrete, el făcând mai curând parte din încercarea constantă a Parlamentului european de a-şi spori puterea faţa de celelalte instituţii, stabilind în acelaşi timp un precedent important pentru negocierile cu Turcia.

Aşadar, cu acest "da" condiţionat, rapoartele privind România şi Bulgaria urmează să fie votate în comisie pe 30 martie şi în plenară la 13 aprilie, deschizând calea semnării tratatului de aderare comun la 25 aprilie la Luxembourg.