|
Oficialii europeni despre lupta împotriva corupţiei | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cu numai o lună şi jumătate înainte de votul Parlamentului European privind admiterea României în Uniunea Europeană, doi oficiali europeni vorbesc din nou despre lupta împotriva corupţiei ca despre "prioritatea priorităţilor". Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, şi Preşedintele Parlamentului European, Josep Borrell, s-au aflat la Bucureşti pentru a evalua stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate de România în vederea aderării. Mesajul celor doi a fost unul foarte clar: rezolvarea problemei corupţiei este unul dintre punctele fierbinţi de pe lista sarcinilor pe care guvernul le mai are de îndeplinit şi de care depinde aderarea. Iar Comisia Europeană este cu ochii pe România pentru a se asigura că lucrurile merg în direcţia bună. Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a declarat că pentru România a început numărătoarea inversă în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriilor de aderare. Iar lupta împotriva corupţiei ocupă un loc privilegiat. Oficialul european a declarat că, din dicuţiile avute atât cu reprezentaţii guvernului cât şi cu cei ai opoziţiei şi cu sociertatea civilă, un lucru s-a desprins clar: corupţia reprezintă o problemă majoră pentru România.
În ceea ce priveşte declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, potrivit căreia etichetările de ţară coruptă aplicate României nu sunt valabile dacă nu sunt însoţite de exemple concrete de cazuri de corupţie, comisarul pentru extindere a afirmat că este de acord cu preşedintele Băsescu, însă numai până la un punct. "Sunt de acord că nu e corect să generalizăm atunci când e vorba de o chestiune atât de sensibilă, şi că este important să fie atacat fiecare caz în parte", a declarat Olli Rehn. "Însă nu am discutat despre aceste cazuri în detaliu cu preşedintele Băsescu, deoarece nu este sarcina mea, nici a preşedintelui, ci a poliţiei, a justiţie şi a autorităţilor competente", a spus comisarul european pentru extindere. Un răspuns asemănător a venit şi din partea preşedintelui Parlamentului European, Josep Borrell. Şi el s-a arătat de acord că termenul de corupţie nu trebuie utilizat la modul general, însă, asemenea colegului său, a spus că identificarea cazurilor, cerută de preşedintele Băsescu, nu este de competenţa Bruxelles-ului.
"Parlamentul European nu este o agenţie privată de detectivi, şi nici poliţie, ci reflectă o situaţie, pe care o semnalează, şi atrage atenţia că aceste practici trebuie combătute şi eradicate", a spus Josep Borrell. În Tratatul de aderare există 11 puncte care se referă la măsuri pe care guvernul de la Bucureşti se obligă să le ia în vederea aderării. Dintre acestea, 7 se referă la reforma în justiţie şi lupta împotriva corupţiei, şi nerespectarea lor poate atrage după sine activarea clauzei de amânare a aderării României cu un an. Olli Rehn şi-a exprimat însă încrederea că guvernul român va pune în practică toate măsurile necesare pentru ca acest lucru să nu se întâmple. |
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||